Gata cu bătăile de cap cu diferite încărcătoare pentru telefoane. A intrat în vigoare directiva UE cu unul singur

28 Dec. 2022, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Dec. 2022, 11:14 // Actual //  bani.md

Uniunea Europeană a lansat marţi legea care prevede ca toate dispozitivele electronice vândute pe piaţa unică să utilizeze un singur tip de încărcător, USB-C, astfel că producătorii vor avea la dispoziţie doi ani pentru implementarea directivei, care va deveni obligatorie la finele lui 2024.

Scopul noii legislaţii comunitare este de „a face viaţa mai uşoară consumatorilor”, dar şi de a reduce deşeurile tehnologice generate în UE, începând cu telefoanele mobile, tablete, cărţi electronice, camere digitale, console video şi căşti.

Actualul sistem, în care îşi împărţeau terenul USB 2.0 Micro B, USB-C şi Lightning (exclusiv al Apple), datorită unui acord voluntar din 2009, contribuia la generarea a până la 11.000 tone pe an de reziduuri electronice, conform estimărilor Comisiei Europene.

Noul act normativ îşi propune să reducă această cifră, permiţând consumatorilor să cumpere noi dispozitive electronice fără a fi nevoiţi să achiziţioneze şi un încărcător în plus (cetăţenii vor economisi până la 250 milioane euro anual) şi egalizează şi viteza pentru dispozitivele care permit încărcare rapidă, fără a avea importanţă ce încărcător se foloseşte.

La început, laptopurile nu vor fi incluse în prevederile noilor normative, dar vor trebui să le respecte în termen de cel mult trei ani şi jumătate de la intrarea în vigoare a directivei, adică de la mijlocul lui 2028.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Sept. 2026, 17:25
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Sept. 2026, 17:25 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat primul semestru din 2026 cu active de peste 202 miliarde de lei și un profit de 2,36 miliarde de lei, în creștere cu 14,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. Datele Băncii Naționale a Moldovei arată însă și o accelerare a creditării, care crește de peste două ori mai repede decât depozitele.

La 30 iunie 2026, activele totale ale băncilor au ajuns la 202,02 miliarde de lei, după o creștere de 6,4% de la începutul anului.

În același timp, soldul brut al creditelor a urcat cu 11,7%, sau cu aproape 11,94 miliarde de lei, până la 114,32 miliarde de lei. Prin comparație, depozitele au crescut cu numai 5,5%, până la 152,43 miliarde de lei.

Astfel, ritmul de creștere al creditării este de peste două ori mai mare decât cel al depozitelor, semn că băncile își direcționează într-o măsură mai mare resursele către finanțarea economiei și a populației.

Cea mai mare parte a creditelor este concentrată în doar trei domenii. Creditele pentru procurarea și construcția imobilelor reprezintă 25,3% din portofoliu, sau aproape 29 de miliarde de lei. Comerțului îi revin 20,3%, respectiv 23,17 miliarde de lei, iar creditele de consum reprezintă 18,7%, sau 21,43 miliarde de lei.

Împreună, imobiliarele, comerțul și consumul concentrează 64,3% din întregul portofoliu de credite al băncilor.

În paralel cu creșterea creditării, băncile au continuat să obțină profituri consistente. În primele șase luni din 2026, profitul cumulat al sectorului a constituit 2,356 miliarde de lei, cu aproximativ 300 de milioane de lei mai mult decât în perioada similară din 2025.

Motorul principal al creșterii profiturilor au fost dobânzile. Veniturile din dobânzi au urcat cu 22,4%, până la 6,35 miliarde de lei, iar veniturile obținute direct din creditare au crescut tot cu 22,4%, ajungând la 4,67 miliarde de lei.

Rentabilitatea capitalului bancar a fost de 14,7%, iar rentabilitatea activelor – de 2,3%.

Și populația continuă să țină bani în bănci. Depozitele persoanelor fizice au ajuns la 93,61 miliarde de lei, în creștere cu 7,8% de la începutul anului. Acestea reprezintă peste 61% din toate depozitele sistemului bancar.

Depozitele companiilor au crescut mult mai lent, cu doar 2,1%, până la 58,64 miliarde de lei.

Un alt detaliu interesant este structura activelor bancare. Aproape 31% din active sunt reprezentate de investiții în valori mobiliare de stat și certificate BNM, precum și de mijloace plasate la Banca Națională. Valoarea cumulată a acestor plasamente depășește 62 de miliarde de lei.

Sistemul rămâne și foarte lichid. Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate, LCR, era de 263,6%, de peste două ori și jumătate peste pragul minim de 100%. În cazul unor bănci, indicatorul ajunge chiar până la 797%.

Capitalizarea rămâne, de asemenea, ridicată. Rata fondurilor proprii totale a ajuns la 24,3%, față de cerința minimă de 10%, iar fondurile proprii ale sectorului au crescut cu 12,7%, până la 26,5 miliarde de lei.

Datele BNM scot însă în evidență și concentrarea ridicată a pieței. O bancă a depășit limita de 35% aferentă poziției dominante și a ajuns la o cotă de 36,1% după active și 36,4% după depozitele persoanelor fizice.

Per ansamblu, cifrele din primul semestru arată un sistem bancar bine capitalizat și foarte lichid, dar și o accelerare puternică a creditării și a veniturilor din dobânzi. În numai șase luni, băncile au acordat aproape 12 miliarde de lei în credite suplimentare, în timp ce profitul sectorului a trecut de 2,3 miliarde de lei.