Agricultură pe ecranul smartphone-ului! Bolea promite revoluție în domeniu

Lucrăm foarte mult la digitalizare. Multitudinea de hârtii cărate de către agricultori când trebuie să raporteze suprafețele pe carele lucrează poate fi făcută prin digitalizare prin hărțile electronice, registre electronice, a anunțat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea.

„Cred că în doi ani finalizăm procesul. Avem mai mule registre la diferite instituții ANSA, AIPA, Fisc etc. Va fi făcut un singur registru unic unde vor fii toți agricultorii mai ales că finalizăm procesul de înregistrare a agenților economici vom finaliza și harta interactivă a tuturor pământurilor cu atribuirea numerele cadastrale pentru că noi avem în Republica Moldova terenuri unde sunt amplasate ferme de ovine, caprine, terenuri care aparțin primăriei și nu au fost intabulate și nu au numere cadastrale. Respectiv agenții economici nu-și pot primi subvenții în lipsa numărului cadastral al terenului și lucru ăsta este în responsabilitatea primăriei pentru că terenurile îi aparțin”, a punctat Bolea.

Potrivit ministrului, sunt o mulțime de probleme care pot fi soluționate prin digitalizare și prin obligativitatea procesului de delimitare și intabulare a terenurilor din Republica Moldova și îndeosebi este vorba de proprietatea publică de la nivelul unu, doi și centrală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#terenuri #digitalizare #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.