Ce ne așteaptă în 2023? Carnea crescută în laborator vine în magazin. Americanii au aprobat puiul artificial

Dacă anul 2022 ne-a învățat ceva, este că lucrurile pe care le considerăm de la sine în prezent nu sunt garantate mâine. Va aduce anul viitor sfârșitul lui Twitter? Desființarea criptomonedelor? Bilete la prețuri accesibile pentru Taylor Swift? O formă complet nouă de democrație? S-ar putea să nu putem prezice ce va evolua sau chiar dispărea în 2023, dar avem o idee destul de bună despre tendințele care ar putea lua lumea cu asalt în următoarele 12 luni.

NYP a consultat experți dintr-o gamă largă de domenii pentru a afla părerea lor despre marile schimbări care vor face ca anul 2023 să fie atât de memorabil. Iată la ce ne putem aștepta în anul 2023:

Carnea „falsă” crescută în laborator a parcurs un drum lung din 2013, când cofondatorul Google, Sergey Brin, a plătit 330.000 de dolari pentru primul burger creat din celulele stem ale unei vaci vii. Dar lucrurile au luat o mare întorsătură la începutul acestui an, când Food and Drug Administration a finalizat o „consultare înainte de introducerea pe piață” a puiului crescut în laborator de către compania californiană Upside Foods. FDA nu a mai avut „nicio altă întrebare” cu privire la siguranța produsului, aducând carnea cultivată în laborator cu un pas mai aproape de meniurile restaurantelor și de rafturile magazinelor alimentare.

FDA a aprobat puiul artificial

Upside Foods, cu sediul în California, a avut o mare victorie în 2022, când FDA a finalizat analizele inițiale ale produselor sale din carne cultivată în laborator fără a avea preocupări majore. Dacă totul merge bine, „carnea” Upside (cum ar fi burgerul de pui artificial) va apărea în curând în farfuriile din întreaga țară, una dintre numeroasele proteine bioingineriale aflate acum în curs de dezvoltare de către concurenți.

Un purtător de cuvânt al Upside a declarat pentru NY Post că încă mai așteaptă aprobarea autorităților de reglementare – USDA trebuie să efectueze inspecțiile la instalația de producție – dar puiul lor crescut în laborator va fi în curând în meniul de la Atelier Crenn din San Francisco, unde „bucătarul cu trei stele Michelin Dominique Crenn și-a pus ștampila de aprobare pe produsele noastre”.

Marea întrebare este: o vor aproba consumatorii? Potrivit sondajelor de opinie publică, în SUA doar persoanele foarte în vârstă și cele mai puțin educate se împotrivesc consumului de proteine crescute în laborator. Iar investitorii au băgat deja aproximativ 2 miliarde de dolari în carnea cultivată pe celule – care include start-up-uri concurente precum Gelatex Technologies și Eat Just – doar în ultimii doi ani, potrivit datelor Crunchbase.

#laborator #pui #carne

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.