Statul New York aprobă procedura de transformare a cadavrelor umane în îngrăşământ

02 Ian. 2023, 06:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Ian. 2023, 06:22 // Actual //  bani.md

New York a devenit al şaselea stat american care permite aşa-numita „compostare umană” prin care cadavrele sunt transformate în îngrăşământ agricol.

Procedura prin care corpul uman este transformat în pământ după moarte este văzută ca o alternativă ecologică la înmormântare sau incinerare. Cunoscută şi sub numele de „reducere organică naturală”, această practică constă în descompunerea unui cadavru timp de câteva săptămâni după ce este închis într-un container, scrie Ziarul Financiar.

În 2019, Washington a fost primul stat american care a legalizat procedura. Ulterior, Colorado, Oregon, Vermont şi California i-au urmat exemplul. New York este, prin urmare, al şaselea stat american care permite compostarea umană, după ce sâmbătă procedura a fost aprobată de Kathy Hochul, guvernatorul democrat al statului.

Procesul are loc în instalaţii speciale supraterane. Un cadavru este pus într-un recipient închis împreună cu materiale selecţionate, cum ar fi aşchii de lemn, lucernă şi iarbă uscată, şi se descompune treptat sub acţiunea microbilor.

După o perioadă de aproximativ o lună şi un proces de încălzire, rudele decedatului primesc pământul rezultat. Acesta poate fi folosit la plantarea de flori, legume sau copaci. O firmă americană, Recompose, susţine că este un serviciu ecologic în comparaţie cu o incinerare sau o înmormântare tradiţională.

Emisiile de dioxid de carbon rezultate în urma incinerării contribuie în mare măsură la schimbările climatice. De asemenea, înmormântările tradiţionale care implică un sicriu consumă lemn, pământ şi alte resurse naturale. Susţinătorii compostării umane spun că nu este doar o opţiune mai ecologică, ci şi una mai practică în oraşele în care terenul pentru cimitire este limitat.

Aprobarea procesului de către New York a fost „un pas uriaş pentru îngrijirea ecologică a morţilor la nivel naţional”, a declarat un furnizor din Washington, Return Home, pentru New York Post. Însă, pentru unii, există întrebări etice cu privire la ceea ce se întâmplă cu solul care rezultă în urma compostării. Episcopii catolici din statul New York s-au opus legislaţiei, susţinând că trupurile umane nu ar trebui tratate ca „deşeuri menajere”.

De asemenea, au fost exprimate îngrijorări cu privire la costul compostării. Dar firma Recompose, a cărei instalaţie din Seattle este una dintre primele din lume, spune că taxa sa de 7.000 de dolari este „comparabilă” cu opţiunile rivale. Suma medie în SUA pentru o înmormântare clasică a fost de 7.848 de dolari în 2021, respectiv 6.971 de dolari pentru o incinerare, potrivit Asociaţiei Naţionale a Directorilor de Funeralii (NFDA).

Compostarea umană este deja legală în Suedia, iar înmormântările naturale, în care un corp este îngropat fără sicriu sau cu un sicriu biodegradabil, sunt permise în Marea Britanie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.