Statul New York aprobă procedura de transformare a cadavrelor umane în îngrăşământ

02 Ian. 2023, 06:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Ian. 2023, 06:22 // Actual //  bani.md

New York a devenit al şaselea stat american care permite aşa-numita „compostare umană” prin care cadavrele sunt transformate în îngrăşământ agricol.

Procedura prin care corpul uman este transformat în pământ după moarte este văzută ca o alternativă ecologică la înmormântare sau incinerare. Cunoscută şi sub numele de „reducere organică naturală”, această practică constă în descompunerea unui cadavru timp de câteva săptămâni după ce este închis într-un container, scrie Ziarul Financiar.

În 2019, Washington a fost primul stat american care a legalizat procedura. Ulterior, Colorado, Oregon, Vermont şi California i-au urmat exemplul. New York este, prin urmare, al şaselea stat american care permite compostarea umană, după ce sâmbătă procedura a fost aprobată de Kathy Hochul, guvernatorul democrat al statului.

Procesul are loc în instalaţii speciale supraterane. Un cadavru este pus într-un recipient închis împreună cu materiale selecţionate, cum ar fi aşchii de lemn, lucernă şi iarbă uscată, şi se descompune treptat sub acţiunea microbilor.

După o perioadă de aproximativ o lună şi un proces de încălzire, rudele decedatului primesc pământul rezultat. Acesta poate fi folosit la plantarea de flori, legume sau copaci. O firmă americană, Recompose, susţine că este un serviciu ecologic în comparaţie cu o incinerare sau o înmormântare tradiţională.

Emisiile de dioxid de carbon rezultate în urma incinerării contribuie în mare măsură la schimbările climatice. De asemenea, înmormântările tradiţionale care implică un sicriu consumă lemn, pământ şi alte resurse naturale. Susţinătorii compostării umane spun că nu este doar o opţiune mai ecologică, ci şi una mai practică în oraşele în care terenul pentru cimitire este limitat.

Aprobarea procesului de către New York a fost „un pas uriaş pentru îngrijirea ecologică a morţilor la nivel naţional”, a declarat un furnizor din Washington, Return Home, pentru New York Post. Însă, pentru unii, există întrebări etice cu privire la ceea ce se întâmplă cu solul care rezultă în urma compostării. Episcopii catolici din statul New York s-au opus legislaţiei, susţinând că trupurile umane nu ar trebui tratate ca „deşeuri menajere”.

De asemenea, au fost exprimate îngrijorări cu privire la costul compostării. Dar firma Recompose, a cărei instalaţie din Seattle este una dintre primele din lume, spune că taxa sa de 7.000 de dolari este „comparabilă” cu opţiunile rivale. Suma medie în SUA pentru o înmormântare clasică a fost de 7.848 de dolari în 2021, respectiv 6.971 de dolari pentru o incinerare, potrivit Asociaţiei Naţionale a Directorilor de Funeralii (NFDA).

Compostarea umană este deja legală în Suedia, iar înmormântările naturale, în care un corp este îngropat fără sicriu sau cu un sicriu biodegradabil, sunt permise în Marea Britanie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.