FMI: Anul 2023 va fi un an dificil pentru PIB-ul global

Principalele motoare ale creşterii economiei mondiale – Statele Unite, Europa şi China – sunt afectate de încetinirea activităţii economice, astfel încât 2023 va fi un an dificil pentru PIB-ul global, a afirmat directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva în cadrul unei emisiuni.

„Noul an va fi „mai dificil decât anul pe care l-am lăsat în urmă. De ce? Deoarece cele trei mari economii – Statele Unite, Europa şi China – încetinesc toate simultan”, a declarat oficialul FMI.

În octombrie, FMI a înrăutăţit previziunile privind creşterea economiei mondiale în 2023, în urma efectelor războiului din Ucraina, a majorării dobânzilor şi a presiunilor inflaţioniste. China se confruntă cu o explozie de cazuri de COVID-19 după ce a abandonat brusc, luna trecută, politica sa strictă de „zero-COVID”, la trei ani după apariţia coronavirusului în oraşul Wuhan.

„Pentru prima dată în ultimii 40 de ani, avansul economiei Chinei în 2022 se va situa probabil la nivelul creşterii economiei mondiale sau sub acest nivel. Mai mult, numărul ridicat de infecţii cu care se va confrunta statul asiatic în următoarele luni va afecta probabil economia chineză dar şi evoluţia PIB-ului global”, a explicat Georgieva.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

În octombrie, FMI estima o expansiune a economiei Chinei de 3,2% în 2022, similară cu nivel previzionat pentru PIB-ul global, şi o accelerare în 2023 a economiei chineze la 4,4%, în timp ce PIB-ul global ar urma să încetinească, scrie Agerpres.

Declaraţiile directorul general al Fondului Monetar Internaţional sugerează că luna aceasta instituţia ar putea înrăutăţi din nou previziunile privind creşterea economiei Chinei şi a PIB-ului global.

Economia SUA are o evoluţie diferită şi ar putea evita recesiunea, a apreciat Georgieva. Oficialul a declarat: „Economia americană este cea mai rezistentă şi ar putea evita recesiunea. Vedem că piaţa forţei de muncă rămâne destul de solidă”.

#economie globala #crestere economica #recesiune #PIB #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue