UE vrea să reformeze piața de electricitate. Ce rol joacă energia regenerabilă

02 Ian. 2023, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
02 Ian. 2023, 11:29 // Actual //  MD Bani

Comisia Europeană intenţionează să reformeze piaţa de electricitate a blocului comunitar pentru a da prioritate energiei electrice produsă din surse regenerabile, a declarat comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, în pofida avertismentelor venite din industrie că reformele ar putea afecta investiţiile în parcurile eoliene şi fotovoltaice.

Într-un interviu acordat Financial Times (FT), Kadri Simson a dezvăluit că Executivul comunitar este „supus unor intense presiuni politice” pentru a revizui piaţa de electricitate şi a diminua facturile plătite de consumatori, într-un moment în care UE se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii.

„Lucrăm în circumstanţe extraordinare pentru a livra reforme mai rapid decât o face de obicei Comisia”, a pus Kadri Simson. Oficialul a adăugat că Executivul comunitar analizează modalităţile prin care să poată oferi consumatorilor „beneficiile unei ponderi mai mari a regenerabilelor”. „De asemenea, avem nevoie de centrale pe gaze, dar nu vrem să punem la punct un sistem în care acestea vor funcţiona non-stop”, a explicat Kadri Simson.

Potrivit unui proiect de lucru privind posibilele reforme, consultat de Financial Times, Comisia sugerează că energia din sursele regenerabile ar trebui să reflecte mai adecvat „costurile reale de producţie”, având în vedere că după ce infrastructura este construită, sursa de energie pentru un parc de eoliene sau unul fotovoltaic este practic gratuită.

De asemenea, Executivul comunitar propune extinderea taxei pe profiturile excepţionale şi asupra companiilor care activează în sectorul energiilor regenerabile, iar sumele colectate ar urma să fie transferate către consumatorii. Taxa ar urma să expire în 2023.

Conform datelor Comisiei Europene, regenerabilele au fost responsabile pentru două cincimi din producţia europeană de electricitate în 2020, în timp ce 36% a fost asigurată de electricitatea produsă pe bază de combustibili fosili şi 25% de energia nucleară.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit FT, propunerile vizând reformarea pieţei de electricitate din blocul comunitar vin după mai multe luni de presiuni venite din partea unor state membre, în special Franţa şi Spania, care au cerut Comisiei să pună capăt unui sistem în conformitate cu care cel mai scump combustibil din blocul comunitar, care în prezent sunt gazele naturale, fixează preţul pentru toată energia electrică generată. Acest model dă prioritate regenerabilelor şi energiei nucleare pentru a acoperi cererea de electricitate, urmate de gaze naturale şi cărbune. Preţurile sunt fixate de ultima instalaţie de generare care este chemată pentru a acoperi cererea, ceea ce înseamnă că preţurile la electricitatea din surse regenerabile sunt deseori stabilite în funcţie de costul combustibililor fosili, scrie Agerpres.

Această situaţie a stimulat investiţiile în capacităţi regenerabile, care au avut de profitat de pe urma creşterii preţului gazelor naturale, dar în acelaşi timp consumatorii plătesc preţuri mai mari pentru energia din surse regenerabile, deşi costurile de producţie pentru acest tip de energie sunt mai mici.

Politicienii europeni susţin că preţurile record înregistrate anul trecut la gazele naturale pe piaţa europeană precum şi creşterea numărului de proiecte regenerabile au subminat sistemul actual.

Comisia Europeană a informat că va demara o procedură de consultare cu privire la posibilele reforme şi va da publicităţii propunerile sale până la sfârșitul lunii martie.

25 Sept. 2026, 16:52
 // Categoria: Homepage // Autor:  bani.md
25 Sept. 2026, 16:52 // Homepage //  bani.md

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

 

 

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.