Țări care strâng rândurile în jurul Azerbaidjanului, pe fondul proiectului de extindere a livrării de gaz în UE

Azerbaidjanul și-a exprimat întotdeauna disponibilitatea de a crește aprovizionarea cu gaze și de a ajuta Europa să depășească actuala criză. Țara a devenit un partener energetic de încredere al Europei datorită strategiei energetice clare a președintelui Ilham Aliyev. Țările UE consolidează și îmbunătățesc parteneriatele energetice cu Azerbaidjanul an de an, precum și susțin toate inițiativele în acest sens.

Ca toate proiectele inițiate de Azerbaidjan, proiectul de extindere a aprovizionării cu gaz a UE devine și el o realitate. În special, pe fundalul unei crize energetice globale și al necesității unei diversificări reale a surselor și rutelor de aprovizionare cu gaze, țările UE și-au exprimat în mod repetat interesul pentru a spori aprovizionarea cu gaze din Azerbaidjan sau pentru a obține acces la acestea. Anul trecut au avut loc numeroase vizite reciproce la cel mai înalt nivel, al căror punct central a fost extinderea capacității Coridorului sudic al gazelor.

Între timp, în timp ce l-a primit la Sofia pe ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Fatih Donmez, președintele bulgar Rumen Radev a declarat că cinci țări din UE au dezvoltat un proiect dedicat creșterii aprovizionării cu combustibil „albastru” azer. El a mai menționat că proiectul urma să fie prezentat la Baku, pe 3 februarie 2023.

„Acest proiect va permite începerea imediată a pompării cantităților suplimentare de gaz natural din Azerbaidjan spre Europa, cu fonduri minime. România, Ungaria, Slovacia și Austria s-au alăturat acestui proiect, la inițiativa Bulgariei”, a spus Radev.

Proiectul menționat este implementarea practică a Memorandumului de Înțelegere (MoU), care a fost semnat între Comisia Europeană și Azerbaidjan privind consolidarea cooperării energetice, în iulie 2022. Printre altele, memorandumul prevede o creștere a livrărilor de gaze azere către UE, de la 10 miliarde de metri cubi în prezent, la 20 de miliarde de metri cubi până în 2027. Exporturile de gaze naturale ale țării către UE vor ajunge la cel puțin 11,6 miliarde de metri cubi în 2023. Între timp, exportul total de gaze naturale al Azerbaidjanului va fi de aproape 24 de miliarde de metri cubi, potrivit en.trend.az

În timp ce era intervievat de canalele TV azere la Praga, pe 6 octombrie 2022, președintele Ilham Aliyev a vorbit despre planurile de dublare, cel puțin, a exporturilor de gaze azere către Europa, în următorii ani.

Deci, se face un alt pas către consolidarea și extinderea cooperării energetice dintre Azerbaidjan și UE. Azerbaidjanul, care își îndeplinește toate obligațiile la timp și eficient, se transformă de fapt într-un furnizor de încredere nu numai pentru Europa, ci și pentru întreaga lume.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Azerbaidjan #livrari #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul feroviar, care reprezintă 13,6% din structura totală a mărfurilor transportate, a marcat cele mai mari scăderi în perioada ianuarie-septembrie 2024. Potrivit datelor statistice, volumul mărfurilor transportate pe calea ferată a scăzut cu 32,9%, iar parcursul acestora a înregistrat o reducere și mai semnificativă, de 36,7%.

Această evoluție negativă reflectă dificultățile cu care se confruntă sectorul feroviar în contextul schimbărilor economice și al restructurărilor interne. Printre posibilele cauze ale declinului se numără scăderea cererii pentru transportul feroviar, concurența cu alte moduri de transport și provocările operaționale întâmpinate de „Calea Ferată din Moldova”.

CFM se confruntă cu grave probleme financiare, acumulând datorii salariale de aproximativ 150 milioane de lei. În ceea ce privește infrastructura, situația este alarmantă: din cele 139 de locomotive aflate în dotare, 134 și-au depășit durata de amortizare, iar peste 25% din infrastructura feroviară necesită reparații capitale. În următorii ani, circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar putea fi suspendată dacă nu se vor lua măsuri urgente.

În ultimul deceniu, CFM a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei, cauzate de scăderea continuă a numărului de pasageri, în special pe rutele internaționale, și a volumului de mărfuri transportate. Veniturile sunt în scădere constantă, iar costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane de euro.