VIDEO Patentarii acuză Ministerul Economiei că nu le ia în considerare revendicările: Vor să ne alunge din țară

Deținătorii de patentă se arată nemulțumiți de noile reglementări care au intrat în vigoare și acuză Ministerul Economiei de lipsă de conlucrare. Deținătorii de patentă cer anularea anularea introducerii aparatelor de casă, plata poliției de asigurare medicală pentru pensionari și crearea întreprinderilor individuale.

Eleonora Țurcan Herghelegiu reprezentantul deținătorilor de patentă din Căușeni după întâlnirea de astăzi de la Ministerul Economiei a declarat că: „Noi de jumătate de an trimitem scrisori către Ministerul Economiei ca într-un final să ne alegem doar cu prelungirea patentei și cu multe surprize și probleme. Ne-am adresat la Președinție și Cancelarie care ne-au redirecționat către Ministerul Economiei care drept răspuns ne-a spus despre extragerea calcarului care demult nu se mai regăsește în legea cu privire la patentă”.

La rândul său, Olga Ceapchi, consilier raional de la Ștefan-Vodă susține că: „această categorie de cetățeni a devenit ca o rușine statului Republica Moldova. Prelungirea patentei cu doar 6 luni este o potlogărie cu adevărat. Am mizat ca să fim chemați înainte de a fi aprobată legea cu patentele. Se schimbă guvernările dar oamenii rămân cu problemele lor”.

Ministrul economiei, Dumitru Alaiba a spus în cadrul întâlnirii că autoritățile oferă posibilitatea de a crea întreprindere individuală.

„Aceasta le oferă posibilitatea comercianților să nu țină borderouri, contabilitate, hârțoage, rapoarte. Aceștia urmează să beneficieze de aparat de casă de generație nouă care este conectat direct la FISC. „O dată în trei luni veți primi o recipisă, se calculează 1% din vânzări – mergeți la poștă sau la bancă pentru a achita. Acest procent probabil este mai puțin decât plătiți pentru patentă. Dacă este să vorbim despre bani, dar în același timp haideți să acceptăm că este o parte din normalitate să ai un mic echipament. Apropo, nu trebuie să plătiți pentru el, pentru că vine subvenționat. Din nou este un efort pe care îl facem pentru acești cinci mii de oameni”, a spus ministrul.

Patentele urmează să expire 1 iulie 2023. Patenta de întreprinzător este în prezent utilizată în activitățile de comerț cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioșcuri, pavilioane și din autovehicule. De asemenea, este vorba și despre comerțul cu produse alimentare și mărfuri ușor alterabile autohtone, cu condiția respectării cerințelor sanitar-epidemiologice privind depozitarea, păstrarea și comercializarea lor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#patent #miniter #anulare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.