Premierul Gavrilița, despere inflație: Nu ajută la creșterea economică, dar uneori este rezultatul creșterii economice

Inflația nu ajută la creșterea economică, deși uneori este rezultatul creșterii economice, dar inflația înseamnă și mai multă incertitudine pentru agenții economici, declarat premierul Natalia Gavrilița în cadrul emisiunii de la Vocea Basarabiei.

„Deci, faptul că inflația scade este un lucru bun, în același timp suntem într-o perioadă de recesiune economică, deci economia descrește, aceste efecte ale continuării războiului din Ucraina, criza logistică, criza energetică, prețurile care au fost înalte – toate aceste efecte se resimt și de aceea trebuie să facem un efort suplimentar pentru a readuce economia pe făgașul creșterii economice. Și anume de asta am venit cu o politică fiscală care vine să încurajeze menținerea și creșterea numărului de locuri de muncă. Aici vorbesc și despre impozitul zero la profitul nedistribuit pentru întreprinderi mici și mijlocii, vorbesc despre deprecierea accelerată pentru întreprinderile mari atunci când fac investiții și vorbesc despre întoarcerea TVA-ului trecut în cont. Și aceasta se va face pentru întreprinderile care emit facturi electronice și își fac corect și transparent afacerile”, a punctat Gavrilița.

Miercuri, Biroul Național de Statistică a publicat datele cu privire la inflație pentru anul 2022 și arată o temperare a acesteia. Avansul prețurilor în anul 2022 a fost de 30,2%.

Scumpirile din luna decembrie au fost influențate de produse alimentare care s-au scumpit cu 31,8%, mărfurile nealimentare cu 19,9% și serviciile prestate populaţiei cu 44,0%.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu declara că: „am trecut de vârful inflației, care a fost în luna octombrie, intrăm într-o perioadă de scădere. Acest lucru creează condiții pentru o politică monetară stimulativă. Trebuie să fim precauți urmare a riscurilor externe”.

BNM a prognozat o inflație de 32,2% pentru anul 2022 și de 26,3% în trimestrul unu al anului 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gavrilita #economie #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirea îngrășămintelor NPK lovește din nou fermierii moldoveni, potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija. După doi ani de stabilitate relativă, piața îngrășămintelor complexe de tip NPK (azot–fosfor–potasiu) se confruntă din nou cu o creștere accentuată a prețurilor. Conform datelor Băncii Mondiale, indicele global al prețurilor la îngrășăminte a crescut cu aproximativ 15% în primul trimestru din 2025, impulsionat de cererea ridicată și de limitările de ofertă. În special, fertilizanții pe bază de fosfați și potasă au înregistrat scumpiri semnificative: DAP +40%, iar potasa a ajuns la 350–360 dolari pe tonă, cu 21% mai mult decât în 2024. Ca urmare, prețul mediu global al NPK a urcat în trimestrul III 2025 la 700–800 dolari pe tonă, echivalentul a 13–14 lei/kg, depășind nivelurile din 2023–2024.

Republica Moldova, care nu produce îngrășăminte și depinde integral de importuri, a resimțit imediat efectul scumpirilor. După un an 2023 favorabil, când prețul mediu de import scăzuse la 11,49 lei/kg (–35%) iar volumul importurilor crescuse la aproximativ 57.000 tone, în 2025 trendul s-a inversat brusc: prețul mediu al NPK a urcat la 13,11 lei/kg (+22% față de 2024), iar importurile totale s-au prăbușit la 23.283 tone (–33% față de 2024). „Scumpirea bruscă a redus capacitatea fermierilor de a achiziționa volumele necesare. Mulți agricultori au fost nevoiți să reducă dozele sau să amâne fertilizarea culturilor”, explică economistul Iurie Rija.

Piața locală a rămas concentrată în mâinile a trei mari importatori, care au controlat două treimi din totalul livrărilor din primele nouă luni ale anului. „Agrostoc” a fost lider, cu 6.694 tone (29%), urmat de „Carvidon-Trade” cu 6.100 tone (26%) și „Piramida-Market” cu 2.501 tone (11%). Împreună, acestea au livrat circa 66% din totalul NPK importat în Republica Moldova.

Deși Rusia rămâne principalul furnizor de îngrășăminte pentru piața moldovenească, cota sa s-a redus semnificativ – de la 94% în 2022 la 65% în 2025 –, un semn pozitiv al diversificării surselor. În 2025, Emiratele Arabe Unite au intrat puternic pe piață, ocupând locul al doilea cu 3.383 tone (14,5%) la un preț mediu competitiv de 10,40 lei/kg, iar România s-a situat pe locul al treilea cu 3.327 tone (14,3%), la un preț mai ridicat de 13,96 lei/kg.

Economistul Iurie Rija avertizează că piața îngrășămintelor din Republica Moldova rămâne vulnerabilă la șocurile externe, în lipsa producției interne și a rezervelor strategice. „Creșterea prețurilor la NPK riscă să afecteze randamentele agricole în 2026, mai ales în rândul fermierilor mici. O soluție ar fi consolidarea mecanismelor de achiziții comune și stimularea diversificării surselor de aprovizionare”, conchide el.