Primul producător de vinuri certificate ecologic din Moldova începe promovarea la export

Primul dintre producătorii moldoveni de vinuri certificate ecologic face deja pași fermi de promovare a acestui produs, în special la export. Este vorba despre vinurile „Equinox”, brand fondat de Constantin Stratan.

Vinurile de marca „Equinox” sunt produse din start, mai exact din 2004, de la prima recoltă de struguri, conform tehnologiilor și tradițiilor europene, în timp ce standardelor sovietice de vinificație le mai revenea pe atunci o pondere dominantă în Republica Moldova.

Poziționate de la bun început pe segmentul de calitate premium, vinurile „Equinox” sunt deja înalt apreciate de consumatori și comercianți din Brazilia, Canada, Germania, Japonia, Olanda, Polonia, România și Suedia.

Totuși, cele mai promițătoare sub aspectul volumelor, dar și al durabilității par a fi parteneriatele, trei la număr în acest moment, cu importatori din Germania. Contactele cu unii dintre aceștia au fost stabilite la diferite ediții ale expoziției internaționale de produse ecologice – Biofach, desfășurată la Nürnberg, Germania, și la care antreprenorul moldovean a participat inclusiv grație suportului financiar din partea Programului „Farmer-to-Farmer”.

Constantin Stratan deține în prezent o suprafață de vie de 5,5 ha aflată în rod și încă 1,5 ha plantate în primăvara anului trecut, dar și o capacitate anuală de producere a cel mult 28 de mii de sticle de vin ecologic.

Constantin Stratan produce în prezent nouă tipuri de vin certificat ecologic, roșu și alb, inclusiv trei din câte un singur soi de struguri și șase cupaje. Producția „Equinox” este comercializată în volume aproximativ egale pe piața autohtonă și la export, iar prețul unei sticle de vin variază între 5 și 16 euro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#equinox #certificare ecologica #producator #vin #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat