Polonia şi ţările baltice îl înfurie pe Putin. Rusia cere marilor puteri europene să echilibreze situaţia

Administraţia Vladimir Putin a transmis marţi că apelurile preşedintelui Lituaniei de a furniza Ucrainei avioane de luptă au evidenţiat „poziţia extrem de agresivă” a statelor baltice şi a Poloniei şi că „marile ţări europene” ar trebui să le contrabalanseze poziţia.

Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a declarat luni că NATO ar trebui să înceteze să mai traseze „linii roşii” şi ar trebui să furnizeze Ucrainei orice arme de care are nevoie, inclusiv avioane de luptă şi rachete cu rază lungă de acţiune.

Întrebat despre aceste comentarii, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor: „În general, vedem o poziţie extrem de agresivă din partea reprezentanţilor ţărilor baltice şi a Poloniei. Se pare că sunt gata să facă orice pentru a provoca escaladarea confruntării, fără să ţină cont de consecinţe”.

„Desigur, este foarte trist că, în aceste condiţii, liderii marilor ţări europene, care conduc toate procesele europene, din păcate, nu joacă un rol de echilibrare„, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Apelul lui Nauseda a urmat deciziilor de săptămâna trecută ale Germaniei şi Statelor Unite de a furniza tancuri de luptă Ucrainei, o mişcare pe care Rusia a descris-o ca o escaladare a conflictului.

Statele baltice Lituania, Letonia şi Estonia – toate conduse de Moscova până când s-au desprins de Uniunea Sovietică în 1991 – au sprijinit puternic Ucraina, susţinând argumentul acesteia că are nevoie de arme occidentale mai avansate cât mai curând posibil pentru a contracara o nouă ofensivă a Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avioane #polonia #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Slovenia a înscris în Constituţie dreptul tuturor cetăţenilor de a plăti în numerar, după ce digitalizarea rapidă a tranzacţiilor financiare a stârnit temeri cu privire la dispariţia banilor cash din viaţa de zi cu zi, notează agerpres.ro.

Amendamentul constituţional corespunzător, care consacră dreptul de a utiliza bancnote şi monede în toate tranzacţiile bancare şi juridice, a fost aprobat luni în parlamentul Sloveniei, format din 90 de membri, cu 61 de voturi pentru şi niciunul împotrivă, a relatat marţi ziarul Delo din Ljubljana.

Procesul legal pentru această modificare a început după o campanie populară lansată pe Facebook în 2023, în care au fost strânse peste 50.000 de semnături.

Conform legislaţiei slovene, schimbarea Constituţiei poate fi iniţiată de 20 de membri ai parlamentului, de guvern sau de minimum 30.000 de alegători şi necesită aprobarea a două treimi din membrii prezenţi în parlament în momentul votului.

Reprezentantul iniţiativei, Ivan Jurgec, a susţinut că cetăţenii sunt îngrijoraţi de potenţiala eliminare a numerarului în viitor şi că, prin urmare, scopul moţiunii este „protejarea banilor fizici”.

Iniţial, guvernul prim-ministrului Robert Golob, liberal şi ecologist, s-a opus adoptării amendamentului, considerând politica monetară ca fiind de competenţa exclusivă a Băncii Centrale Europene (BCE). Această poziţie a fost abandonată după ce mai mulţi experţi în drept constituţional au dat asigurări că măsura nu intră în conflict cu regulile cadrului monetar privind euro.

Atât partidele de centru-stânga care alcătuiesc coaliţia condusă de Golob, cât şi opoziţia au subliniat vulnerabilitatea sistemelor digitale şi deficienţele acestora, care au devenit evidente în timpul mai multor crize.

Legislatorii au remarcat, de asemenea, că multe persoane, inclusiv unele persoane în vârstă, nu sunt capabile să utilizeze tehnologii avansate şi că acest amendament garantează că acestea nu sunt excluse de la tranzacţiile financiare de bază.

#constituie #bani numerar #cash #slovenia