Borrell l-a terfelit pe Lavrov după declarațiile amenințătoare în adresa Moldovei: Îl discreditează ca și intelectual

E mare păcat că Serghie Lavrov care era un diplomat respectat se angajează pe această cale care îl discreditează din punct de vedere intelectual nu e nimic serios în aceste declarații, a comentat Josep Borrell, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politici de securitate recentele declarații ale ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov care amenința Republica Moldova cu scenariul din Ucraina.

Premierul Natalia Gavrilița care a participat cu Borrell la aceiași conferință de presă a declarat că: ”aceste declarații nu țin cont de independența Republica Moldova, care are dreptul să-și decidă soarta. Cetățenii Republicii Moldova prin votul lor au decis orientarea de dezvoltare a Republicii Moldova. Noi vom face tot posibilul ca să lucrăm pentru beneficiul cetățenilor noștri. Asemenea declarații nu țin cont de dreptul Republicii Moldova la determinare”.

În data de 2 februarie, ministrul de Externe de la Moscova, Serghi Lavrov cunoscut pentru acuzațiile false lansate pe bandă rulantă și propaganda anti-occidentală, a susținut într-un interviu pentru televiziunea publică rusă că ”Occidentul vrea să transforme Republica Moldova în următoare Ucraină”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#borrell #gavrilita #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotele maxime ale impozitului pe venitul persoanelor fizice arată o diferență regională clară în Europa. Țările nordice și cele din Europa de Vest aplică cele mai ridicate rate, de regulă între 45% și 60%. La polul opus se află mai multe state din Europa de Est, inclusiv Republica Moldova, potrivit unei analize realizate de către Euronews.

Potrivit datelor pentru 2026, cota maximă variază între 10% în România și Bulgaria și 60,5% în Danemarca. Media pentru cele 35 de state europene analizate este de 38,5%.

Cu o cotă maximă de 12%, Republica Moldova se situează pe locul 33 din 35, fiind depășită doar de Bulgaria și România cu 10%. În regiune, Ucraina are o cotă maximă de 19,5%, iar Georgia – 20%, ambele peste nivelul moldovenesc, dar mult sub media europeană, care constituie 38,5%.

Modelul fiscal diferă puternic între regiuni. Țările nordice și vest-europene au cele mai mari cote marginale, adesea peste 50%. Există și excepții, precum Norvegia, unde nivelul este puțin sub 40%. În schimb, majoritatea economiilor est-europene din afara UE mențin cote reduse. Turcia face notă distinctă, cu aproximativ 41%, apropiindu-se mai mult de regimurile fiscale din UE. În Europa Centrală și de Est, inclusiv în Balcani, ratele tind să fie mai mici, iar în unele state sistemele de tip „cotă unică” contribuie la menținerea unor niveluri scăzute.

Cotele nu sunt însă fixe și se modifică în funcție de politicile guvernamentale. În ultimul an, mai multe țări și-au ajustat nivelurile. Danemarca a introdus un nou prag de impozitare pentru veniturile foarte mari, majorând cota maximă de la 55,6% la 60,5%. Estonia a crescut impozitul unic de la 22% la 24%, iar Slovacia a adăugat două noi tranșe, ridicând nivelul maxim de la 25% la 35%. În schimb, Finlanda a redus cota maximă de la 51,5% la 45%.

În pofida dezbaterilor privind echitatea fiscală, percepția publică rămâne rezervată. În 2025, doar unul din cinci cetățeni ai Uniunii Europene considera că taxele sunt plătite „în mare măsură” proporțional cu veniturile și averea, în timp ce 51% apreciau că acest lucru se întâmplă „într-o oarecare măsură”.