Consumul în luna sărbătorilor de iarnă din Ungaria şi Polonia aminteşte de perioada crizei economice mondiale

În Ungaria, vânzările cu amănuntul au scăzut semnificativ în decembrie 2022 după ce inflaţia a crescut la un nivel nemaiînregistrat de zeci de ani, ceea ce a determinat scăderea puterii de cumpărare a salariilor muncitorilor.

Scăderea consumului de alimente aminteşte de perioada crizei economice mondiale, scrie Ziarul Financiar.

Vânzările de retail ajustate calendaristic au scăzut cu 3,9% în decembrie după o creştere anuală de 0,6% în noiembrie, în condiţiile în care vânzările de alimente au consemnat un declin puternic, iar eliminarea plafonului introdus de guvern pentru preţurile carburanţilor i-a determinat pe unguri să cumpere mai puţini carburanţi, relatează Reuters.

Datele reprezintă un alt semn puternic că economiile central-europene au încetinit dramatic la sfârşitul anului 2022 în condiţiile în care inflaţia a erodat puterea de cumpărare în pofida unei creşteri robuste a salariilor, care nu a ţinut pasul cu accelerarea scumpirilor.

Crăciunul a fost modest anul trecut, indică ultimele date statistice din Ungaria. În decembrie, consumul nici măcar nu a atins nivelul din 2021 pe baza datelor ajustate sezonier, notează Portfolio.

Scăderea comerţului cu amănuntul durează de luni întregi, dar s-a intensificat în decembrie.

Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul mixt alimentar şi alimentar a scăzut cu 8.3%.

Potrivit lui Gyorgy Vamos, secretar general al Asociaţiei Ungare pentru Comerţ (OKSZ), nici lunile următoare nu vor aduce o întorsătură pozitivă. Potrivit acestuia, este posibil ca inflaţia în magazine să fi atins vârful în ianuarie, dar în prima jumătate a anului se poate aştepta doar o scădere lentă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Prima jumătate a acestui an va fi la fel de dificilă pentru consumatori ca şi sfârşitul anului trecut, avertizează acesta.

În Polonia, vânzările de retail au avansat cu 3,0% în termeni anuali în decembrie 2022 după o creştere de 5,7% în noiembrie, relevă datele Eurostat.

În termeni reali, vânzările de retail de bunuri au avansat cu doar 0,2% anual în decembrie 2022, după un avans de 1,6% în noiembrie.

Potrivit analiştilor ING, trendurile din ultimele luni continuă. Vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată rămân modeste. Declinul vânzărilor de mobilă, electronice şi electrocasnice s-a adâncit, ajungând să fie alcătuit din două cifre.

Creşterea vânzărilor totale a fost determinată de consumul în creştere de bunuri primare: produse farmaceutice şi alimente. Scumpirea produselor de primă necesitate limitează capacitatea consumatorilor de a cumpăra alte produse, iar acest lucru se întâmplă mai ales în condiţiile scăderii veniturilor reale ale gospodăriilor.

Vânzările de retail din ultimele date sugerează o slăbire în continuare a consumului de bunuri în T4 după un T3 deja modest, potrivit analiştilor ING.

#sarbatori de iarna #craciun #polonia #Ungaria #criză #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.