Consumul în luna sărbătorilor de iarnă din Ungaria şi Polonia aminteşte de perioada crizei economice mondiale

În Ungaria, vânzările cu amănuntul au scăzut semnificativ în decembrie 2022 după ce inflaţia a crescut la un nivel nemaiînregistrat de zeci de ani, ceea ce a determinat scăderea puterii de cumpărare a salariilor muncitorilor.

Scăderea consumului de alimente aminteşte de perioada crizei economice mondiale, scrie Ziarul Financiar.

Vânzările de retail ajustate calendaristic au scăzut cu 3,9% în decembrie după o creştere anuală de 0,6% în noiembrie, în condiţiile în care vânzările de alimente au consemnat un declin puternic, iar eliminarea plafonului introdus de guvern pentru preţurile carburanţilor i-a determinat pe unguri să cumpere mai puţini carburanţi, relatează Reuters.

Datele reprezintă un alt semn puternic că economiile central-europene au încetinit dramatic la sfârşitul anului 2022 în condiţiile în care inflaţia a erodat puterea de cumpărare în pofida unei creşteri robuste a salariilor, care nu a ţinut pasul cu accelerarea scumpirilor.

Crăciunul a fost modest anul trecut, indică ultimele date statistice din Ungaria. În decembrie, consumul nici măcar nu a atins nivelul din 2021 pe baza datelor ajustate sezonier, notează Portfolio.

Scăderea comerţului cu amănuntul durează de luni întregi, dar s-a intensificat în decembrie.

Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul mixt alimentar şi alimentar a scăzut cu 8.3%.

Potrivit lui Gyorgy Vamos, secretar general al Asociaţiei Ungare pentru Comerţ (OKSZ), nici lunile următoare nu vor aduce o întorsătură pozitivă. Potrivit acestuia, este posibil ca inflaţia în magazine să fi atins vârful în ianuarie, dar în prima jumătate a anului se poate aştepta doar o scădere lentă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Prima jumătate a acestui an va fi la fel de dificilă pentru consumatori ca şi sfârşitul anului trecut, avertizează acesta.

În Polonia, vânzările de retail au avansat cu 3,0% în termeni anuali în decembrie 2022 după o creştere de 5,7% în noiembrie, relevă datele Eurostat.

În termeni reali, vânzările de retail de bunuri au avansat cu doar 0,2% anual în decembrie 2022, după un avans de 1,6% în noiembrie.

Potrivit analiştilor ING, trendurile din ultimele luni continuă. Vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată rămân modeste. Declinul vânzărilor de mobilă, electronice şi electrocasnice s-a adâncit, ajungând să fie alcătuit din două cifre.

Creşterea vânzărilor totale a fost determinată de consumul în creştere de bunuri primare: produse farmaceutice şi alimente. Scumpirea produselor de primă necesitate limitează capacitatea consumatorilor de a cumpăra alte produse, iar acest lucru se întâmplă mai ales în condiţiile scăderii veniturilor reale ale gospodăriilor.

Vânzările de retail din ultimele date sugerează o slăbire în continuare a consumului de bunuri în T4 după un T3 deja modest, potrivit analiştilor ING.

#sarbatori de iarna #craciun #polonia #Ungaria #criză #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.