Carnavalul de la Nisa, motor al economiei de pe coasta de Azur! Generează încasări de zeci de milioane de euro

Peste 200.000 de spectatori sunt aşteptaţi începând de vineri la Carnavalul de la Nisa, în sud-estul Franţei, unul dintre cele mai mari evenimente de acest tip din lume, care a ajuns la cea de-a 150-a ediţie şi doreşte să îşi regăsească frenezia de dinaintea pandemiei de COVID-19. Acest festival este considerat motor al economiei de pe coasta de Azur, informează AFP.

Festivalul cu participare internaţională, creat în 1873, generează încasări de 30 de milioane de euro şi 1.800 de locuri de muncă directe.

După anularea sa din 2021 şi organizarea într-un format redus anul trecut, impuse din cauza pandemiei, publicul va putea să revină în format fizic la ediţia din 2023, care va avea loc în perioada 10-26 februarie. Spectatorii poartă costume supradimensionate şi dansează pe care alegorice, de pe care sunt lansate peste 20 de tone de confetti şi flori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Ediţia din 2023 a Carnavalului de la Nisa, unul dintre cele mai importante trei evenimente de acest fel din lume, alături de cele organizate la Rio de Janeiro şi la Veneţia, ar putea să atragă peste 200.000 de spectatori, afirmă primarul oraşului francez.

Având ca temă „Comorile lumii” şi un „rege” care tronează între copii ale Mausoleului Taj Mahal, Turnului din Pisa şi Statuii Libertăţii, Carnavalul de la Nisa a acordat în acest an statutul de invitat de onoare oraşului Rio de Janeiro, care este înfrăţit cu oraşul natal al revoluţionarului Giuseppe Garibaldi (1807-1882), considerat un erou al independenţei popoarelor lumii, mai ales în Brazilia.

#carnaval #Nisa #coasta de azur #motor al economiei #incasari #locuri de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.