Caracatiţa Bismobil! Aproape 500 de clienți țepuiți la Iași de inculpatul Șaran. Plăţi medii de 6 000 euro fiecare

16 Feb. 2023, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Feb. 2023, 10:39 // Actual //  bani.md

Tribunalul Iaşi a anulat 22 din cele 37 de cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă depuse de firmele din grupul Bismobil Kitchen. Instanţa nu a admis începerea procedurilor care ar putea duce la închiderea celor 22 de companii din cauză că reprezentanţii firmelor din grupul iniţiat de Mihail Şaran şi Andriana Braşoveanu nu au achitat taxa judiciară de timbru, în valoare de 200 de lei. Ce se va întâmpla cu miile de familii care au plătit avansuri pentru mobilă, piese care ajungeau la 6.000 de euro pentru o bucătărie?

Tot 200 de lei i-a costat pe cei doi să înfiinţeze firmele cu care, apoi, Şaran şi Braşoveanu ar fi înşelat un număr mare de clienţi, potrivit plângerilor acestora. Le încasa 70% din valoarea comenzii pentru mobilă de bucătărie, iar apoi marfa nu mai ajungea la cei care o plătiseră, susţin păgubiţi din toată ţara şi din Republica Moldova. În medie, o bucătărie costa aproximativ 6.000 de euro, scrie ziaruldeiași.ro.

Primele sesizări adresate poliţiei sau Oficiilor pentru Protecţia Consumatorilor din mai multe judeţe din ţară au început să apară la sfârşitul anului trecut. La Iaşi, OPC a primit peste o sută de sesizări, iar poliţia economică investighează câteva zeci de plângeri.

Expert: „Clienţii care ştiu sau cred că au fost păgubiţi pot să ceară ei înşişi falimentul”

“Anularea de către instanţă a cererilor de deschidere a procedurii de insolvenţă nu are consecinţe juridice”, a explicat un expert în drept comercial.

Între cele 22 de firme se numără şi firma mamă, Bismobil Kitchen SRL. Clienţii care ştiu sau cred că au fost păgubiţi de societăţile comerciale controlate de Şaran şi Braşoveanu pot să ceară ei înşişi falimentul acestora, a mai explicat expertul, fără să aştepte ca firmele de sub umbrela Bismobil să depună din nou cereri de intrare în insolvenţă.

Din cele 22 de firme, nouă raportau la sfârşitul anului 2021 cifră de afaceri zero, însă toate firmele aveau cheltuieli mai mari decât vânzări şi raportau pierderi. Pentru alte trei companii nu există bilanţ disponibil, pentru că au fost înfiinţate în 2022.

În total, cifra de afaceri a celor 19 companii pentru care există date financiare disponibile a fost de aproape 12,9 milioane de lei, cheltuielile de 17,5 milioane de lei şi pierderile de 4.546.288 lei.

În cazul altor 15 firme din grupul vânzătorilor de mobilă de bucătărie, judecătorul sindic a decis ca firme specializate în lichidarea companiilor să se ocupe de recuperarea banilor.

În cazul acestora, la finalul anului 2021, cifra de afaceri totală era de 524.413 lei, iar pierderile raportate erau de 795.721 lei. Dar şase din cele 15 firme au fost înfiinţate în 2022 şi nu există date financiare disponibile în ce priveşte performanţele lor financiare.

Aproape 500 de clienţi

În total, din 37 de firme pentru care s-au depus iniţial cereri pentru declanşarea procedurilor de intrare în insolvenţă, nouă erau înfiinţate în 2022. Cifra totală de afaceri a acestor 37 de firme din grupul Bismobil Kitchen a fost de 13.395.797 lei, iar pierderile de 5.342.009 lei.

Un calcul simplu arată că, la o valoare medie de vânzare pe client de 6.000 de euro, doar în 2021 aceste firme ar fi avut 456 de clienţi. Iar sutele de reclamaţii din toată ţara sunt un semn că problemele au început să apară la scurt timp după lansarea în România a brandului Bismobil Kitchen.

Iar datele financiare pe anul 2022, care vor fi disponibile la jumătatea acestui an, vor oferi o imagine şi mai completă a “caracatiţei” Bismobil.

Bismobil exista în Republica Moldova încă din 2012, dar în 2020, în pandemie, când românii începeau să-şi cheltuiască banii de concedii pe mobilă sau pe amenajarea locuinţelor, afacerea lui Şaran a trecut Prutul şi s-a oprit la Iaşi.

În următorul an, Bismobil Kitchen devenea asociat în câteva zeci de firme, toate cu sediul social la aceeaşi adresă ca şi Bismobil Kitchen, toate administrate de Andriana Braşoveanu şi toate având acelaşi obiect de activitate, comerţul cu mobilă. În cele mai multe cazuri, Bismobil Kitchen avea 50% din firmă, iar un alt partener, tot cu nume cu influenţe slave, deţinea restul de acţiuni.

Şaran, arestat la Chişinău

Amintim că la sfârşitul lunii ianuarie, fondatorul grupului de firme Bismobil Kitchen, Mihail Şaran, împotriva căruia au fost depuse sute de plângeri în România şi în Republica Moldova, a fost oprit pe Aeroportul din Chişinău de către autorități.Fondatorul companiei este suspectat de escrocherie, infracțiune care, potrivit Codului Penal, se pedepsește cu 15 ani de pușcărie.

Șaran a pus în aplicare o schemă prin care își însușea banii clienților, fără ca să le livreze mobila comandată de aceștia. Potrivit datelor din dosarul penal, escrocheria pusă la cale de către fondator a cauzat prejudicii în proporții deosebit de mari. Anchetatorii au stabilit că suma prejudiciului se ridică la 10 milioane de lei.

BANI.MD a scris cum a pus pe roate și o schemă de înșelăciune în România la Cluj și Iași unde clienții au achitat în avans mobila și au rămas fără comandă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.