Caracatiţa Bismobil! Aproape 500 de clienți țepuiți la Iași de inculpatul Șaran. Plăţi medii de 6 000 euro fiecare

Tribunalul Iaşi a anulat 22 din cele 37 de cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă depuse de firmele din grupul Bismobil Kitchen. Instanţa nu a admis începerea procedurilor care ar putea duce la închiderea celor 22 de companii din cauză că reprezentanţii firmelor din grupul iniţiat de Mihail Şaran şi Andriana Braşoveanu nu au achitat taxa judiciară de timbru, în valoare de 200 de lei. Ce se va întâmpla cu miile de familii care au plătit avansuri pentru mobilă, piese care ajungeau la 6.000 de euro pentru o bucătărie?

Tot 200 de lei i-a costat pe cei doi să înfiinţeze firmele cu care, apoi, Şaran şi Braşoveanu ar fi înşelat un număr mare de clienţi, potrivit plângerilor acestora. Le încasa 70% din valoarea comenzii pentru mobilă de bucătărie, iar apoi marfa nu mai ajungea la cei care o plătiseră, susţin păgubiţi din toată ţara şi din Republica Moldova. În medie, o bucătărie costa aproximativ 6.000 de euro, scrie ziaruldeiași.ro.

Primele sesizări adresate poliţiei sau Oficiilor pentru Protecţia Consumatorilor din mai multe judeţe din ţară au început să apară la sfârşitul anului trecut. La Iaşi, OPC a primit peste o sută de sesizări, iar poliţia economică investighează câteva zeci de plângeri.

Expert: „Clienţii care ştiu sau cred că au fost păgubiţi pot să ceară ei înşişi falimentul”

“Anularea de către instanţă a cererilor de deschidere a procedurii de insolvenţă nu are consecinţe juridice”, a explicat un expert în drept comercial.

Între cele 22 de firme se numără şi firma mamă, Bismobil Kitchen SRL. Clienţii care ştiu sau cred că au fost păgubiţi de societăţile comerciale controlate de Şaran şi Braşoveanu pot să ceară ei înşişi falimentul acestora, a mai explicat expertul, fără să aştepte ca firmele de sub umbrela Bismobil să depună din nou cereri de intrare în insolvenţă.

Din cele 22 de firme, nouă raportau la sfârşitul anului 2021 cifră de afaceri zero, însă toate firmele aveau cheltuieli mai mari decât vânzări şi raportau pierderi. Pentru alte trei companii nu există bilanţ disponibil, pentru că au fost înfiinţate în 2022.

În total, cifra de afaceri a celor 19 companii pentru care există date financiare disponibile a fost de aproape 12,9 milioane de lei, cheltuielile de 17,5 milioane de lei şi pierderile de 4.546.288 lei.

În cazul altor 15 firme din grupul vânzătorilor de mobilă de bucătărie, judecătorul sindic a decis ca firme specializate în lichidarea companiilor să se ocupe de recuperarea banilor.

În cazul acestora, la finalul anului 2021, cifra de afaceri totală era de 524.413 lei, iar pierderile raportate erau de 795.721 lei. Dar şase din cele 15 firme au fost înfiinţate în 2022 şi nu există date financiare disponibile în ce priveşte performanţele lor financiare.

Aproape 500 de clienţi

În total, din 37 de firme pentru care s-au depus iniţial cereri pentru declanşarea procedurilor de intrare în insolvenţă, nouă erau înfiinţate în 2022. Cifra totală de afaceri a acestor 37 de firme din grupul Bismobil Kitchen a fost de 13.395.797 lei, iar pierderile de 5.342.009 lei.

Un calcul simplu arată că, la o valoare medie de vânzare pe client de 6.000 de euro, doar în 2021 aceste firme ar fi avut 456 de clienţi. Iar sutele de reclamaţii din toată ţara sunt un semn că problemele au început să apară la scurt timp după lansarea în România a brandului Bismobil Kitchen.

Iar datele financiare pe anul 2022, care vor fi disponibile la jumătatea acestui an, vor oferi o imagine şi mai completă a “caracatiţei” Bismobil.

Bismobil exista în Republica Moldova încă din 2012, dar în 2020, în pandemie, când românii începeau să-şi cheltuiască banii de concedii pe mobilă sau pe amenajarea locuinţelor, afacerea lui Şaran a trecut Prutul şi s-a oprit la Iaşi.

În următorul an, Bismobil Kitchen devenea asociat în câteva zeci de firme, toate cu sediul social la aceeaşi adresă ca şi Bismobil Kitchen, toate administrate de Andriana Braşoveanu şi toate având acelaşi obiect de activitate, comerţul cu mobilă. În cele mai multe cazuri, Bismobil Kitchen avea 50% din firmă, iar un alt partener, tot cu nume cu influenţe slave, deţinea restul de acţiuni.

Şaran, arestat la Chişinău

Amintim că la sfârşitul lunii ianuarie, fondatorul grupului de firme Bismobil Kitchen, Mihail Şaran, împotriva căruia au fost depuse sute de plângeri în România şi în Republica Moldova, a fost oprit pe Aeroportul din Chişinău de către autorități.Fondatorul companiei este suspectat de escrocherie, infracțiune care, potrivit Codului Penal, se pedepsește cu 15 ani de pușcărie.

Șaran a pus în aplicare o schemă prin care își însușea banii clienților, fără ca să le livreze mobila comandată de aceștia. Potrivit datelor din dosarul penal, escrocheria pusă la cale de către fondator a cauzat prejudicii în proporții deosebit de mari. Anchetatorii au stabilit că suma prejudiciului se ridică la 10 milioane de lei.

BANI.MD a scris cum a pus pe roate și o schemă de înșelăciune în România la Cluj și Iași unde clienții au achitat în avans mobila și au rămas fără comandă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#saran #mobilă #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.