Credit Suisse a plătit unui miliardar 210 milioane de dolari în urma unor fraude comise de unul dintre angajaţi

Credit Suisse Group AG susţine că a plătit până în prezent 210 milioane de dolari miliardarului Bidzina Ivanishvili într-o lungă saga juridică, a raportat Bloomberg.

Magnatul georgian Bidzina Ivanishvili a dat în judecată unitatea fiduciară a băncii pentru daune de 800 de milioane de dolari şi pentru pierderi de venituri pe care a spus că le-ar fi obţinut de-a lungul anilor dacă banii săi ar fi fost investiţi în siguranţă. Patrice Lescaudron a fost condamnat în 2018 pentru o schemă frauduloasă pe care a condus-o personal. Acesta lua bani din conturile lui Ivanishvili în scopul de a acoperi pierderile tot mai mari din portofoliile altor clienţi.

Credit Suisse Trust a susţinut în mod constant că responsabilitatea băncii s-a limitat la administrarea activelor aparţinând lui Bidzina Ivanishvili şi că magnatul, alături de consilierul său de afaceri georgian, au fost cei care au luat deciziile de investiţii, scrie ZF.

Lee Eng Beng, un avocat al trustului, a recunoscut joi că banca elveţiană a fost de acord să îl despăgubească pe Ivanishvili pentru că nu a reuşit să „supravegheze perimetrul” averii sale împotriva furtului lui Lescaudron de la sfârşitul anului 2008 încoace.

Miza procesului din Singapore este mare. În martie, Ivanishvili a obţinut o despăgubire de 607 milioane de dolari din partea unei instanţe din Bermude, care a decis că o unitate locală de asigurări de viaţă a Credit Suisse din această ţară a închis ochii la frauda lui Lescaudron. CS Life face apel la această decizie.

Negocierile separate dintre cele două părţi par să fi intrat în impas, potrivit unei declaraţii pe care georgianul a publicat-o la sfârşitul lunii ianuarie. Banca a iniţiat o serie de discuţii, dar acestea reprezintă puţin mai mult decât o „iluzie a negocierilor”, potrivit comunicatului.

Reprezentanţii Credit Suisse şi ai lui Ivanishvili au refuzat să comenteze înainte de audiere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Credit Suisse #despagubiri #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cetățenii chinezi domină programul de „vize de aur” al Greciei. Aproape jumătate dintre primele permise de ședere eliberate pe baza achizițiilor imobiliare în Grecia aparțin cetățenilor chinezi, iar în cazul reînnoirilor proporția depășește 60%. Prezența lor a schimbat vizibil, dar și subtil, chipul capitalei elene. Pe de o parte, restaurante chinezești autentice au apărut în centrul Atenei, frecventate în special de angajați ai gigantului China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. Pe de altă parte, cumpărătorii chinezi au achiziționat mii de apartamente în goana după rezidență prin schema de investiții, cunoscută drept „viza de aur”, scrie South China Morning Post.

În iunie 2025, aproape 8.000 de cetățeni chinezi – mai exact 7.795 – erau beneficiari noi ai programului, ceea ce înseamnă că nu ajunseseră încă la termenul de cinci ani pentru reînnoirea permisului. Aceștia reprezentau 47,8% din totalul deținătorilor de permise noi, fiind de departe cel mai numeros grup, potrivit Ministerului grec al Migrației și Azilului. Printre cei 5.679 de investitori care și-au reînnoit „viza de aur”, 61% erau tot chinezi, a mai raportat ministerul.

Când programul a fost lansat, în 2013, principalii aplicanți veneau din țări vecine, precum Turcia și Rusia. Însă interesul chinezilor a explodat după pandemie, când numeroși cetățeni bogați sau din clasa mijlocie – marcați de restricțiile drastice impuse de Beijing la finalul politicii zero-Covid – au căutat o cale de scăpare.

Comparativ cu alte state europene, Grecia s-a remarcat prin accesibilitate. Până în august 2023, rezidența putea fi obținută prin achiziția unei proprietăți de cel puțin 250.000 de euro în Atena. Prin contrast, în Portugalia pragul era de 500.000 de euro, până la eliminarea programului în 2023. În plus, Grecia oferea standarde de viață mai ridicate și o economie locală mai stabilă decât Malta, de exemplu.

La apogeul valului, modul în care investitorii chinezi cumpărau apartamente a stârnit uimirea localnicilor, mulți plătind pentru locuințe cu informații minime despre zonă. „Nu știu dacă au înțeles ce cumpărau. Cred că pur și simplu făceau achiziția, obțineau viza și atât”, spune Katerina Pitsou, co-proprietara agenției OPSIS Real Estate din Atena. Ea își amintește vizionări unde grupuri de chinezi veneau cu microbuze, însoțiți de agenți locali și uneori de traducători, luând decizii rapide, fără să cerceteze prea mult clădirile sau cartierele. „Dacă un francez ar intra într-un magazin alimentar, ar analiza mai atent ce cumpără decât un chinez care lua un apartament în Atena la acea vreme”, glumește ea.

Efectul economic a fost, totuși, vizibil: stimularea renovărilor, a construcțiilor și a altor sectoare. „Nu cred că localnicii ar fi putut contribui atât de mult la economie”, afirmă Eleni Lazoura, fondatoarea Bnbkeys, o agenție specializată în administrarea apartamentelor închiriate pe Airbnb. „Am chiar cazuri de oameni care nu doar și-au renovat apartamentele, ci și fațada sau intrarea clădirii – lucru imposibil după criza economică, când era greu să convingi vecinii să plătească pentru reparații.” Lazoura administrează circa 30 de apartamente deținute de chinezi și crede că și comunitatea locală are de câștigat, dat fiind că proprietarii nu locuiesc acolo, folosind spațiile doar pentru turiști sau chiriași.

Aceeași opinie o împărtășește și Pitsou, care consideră că orice investiție străină aduce beneficii Greciei, indiferent că vine din China sau dintr-o țară europeană. Totuși, câștigurile sunt temperate de temerea că grecii ar putea fi excluși de pe piața imobiliară din propriile orașe.

Astfel, la sfârșitul lui 2024, guvernul a ridicat pragul de investiție pentru „viza de aur”: la 800.000 de euro pentru Atena și insulele populare precum Santorini, Naxos și Paros, și la 400.000 de euro pentru restul țării, explică Pitsou. Înainte de noile reguli, investitorii au preferat să cumpere în capitală.

În iunie 2025, din cele 14.931 de cereri aflate pe rol – majoritatea depuse înainte de schimbarea pragurilor – peste 80% vizau regiunea Attica, arată datele ministerului.

Între primul trimestru al lui 2023 și primul trimestru al lui 2025, indicele prețurilor la apartamente din Atena a urcat cu 16,1%, de la 95 la 110,3, potrivit Băncii Greciei. Totuși, rămâne neclar în ce măsură această creștere a fost determinată de investitorii chinezi prin programul de „viză de aur”.

#vize #program #Grecia