Ce crede miliardarul Soros despre Rusia: se va destrăma dacă Putin pierde în Ucraina

17 Feb. 2023, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Feb. 2023, 11:29 // Actual //  bani.md

Miliardarul George Soros a afirmat joi, la Conferinţa de Securitate de la Munchen, că o înfrângere a Rusiei în războiul din Ucraina ar duce la destrămarea a ceea ce el a numit „imperiul rus” şi consideră că o astfel de evoluţie ar fi apreciată de fostele republici sovietice, transmite Reuters.

Invazia forţelor ruse în Ucraina, începută în 24 februarie 2022, a declanşat unul din cele mai sângeroase conflicte din Europa după cel de-al doilea război mondial şi cea mai mare confruntare dintre Moscova şi Occident după criza rachetelor din Cuba, din 1962, menţionează agenţia.

Conform textului discursului său, primit de Reuters, Soros a susţinut că Statele Unite vor sprijini Ucraina, dar că preşedintele american Joe Biden l-a avertizat pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, privind unele limite pentru acest ajutor şi necesitatea de a evita un al treilea război mondial. Miliardarul nu a precizat sursa acestei informaţii.

Managerul de investiţii şi filantropul american de origine ungară a adăugat că armata rusă este prost condusă, slab echipată şi demoralizată, însă a arătat că preşedintele rus Vladimir Putin a recurs la grupul de mercenari Wagner pentru a lupta cu ucrainenii.

„Ţările din fosta Uniune Sovietică abia aşteaptă să îi vadă pe ruşi înfrânţi în Ucraina, deoarece doresc să îşi afirme independenţa”, a mai afirmat Soros, adăugând că „asta înseamnă că o victorie ucraineană ar duce la destrămarea imperiului rus”, iar „Rusia nu ar mai fi o ameninţare pentru Europa şi pentru lume”, ceea ce ar fi „o mare schimbare în bine”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

27 Ian. 2026, 11:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
27 Ian. 2026, 11:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei intră într-o nouă etapă de supraveghere bancară. În perioada 2026–2027, autoritatea de reglementare va intensifica controalele și inspecțiile la bănci și se va concentra pe identificarea, evaluarea și gestionarea riscurilor-cheie, cu scopul de a menține stabilitatea și sustenabilitatea sistemului bancar, potrivit priorităților aprobate de regulator.

Potrivit BNM, prioritățile sunt stabilite în baza unei evaluări cuprinzătoare a principalelor riscuri și vulnerabilități ale băncilor licențiate și sunt revizuite anual, ținând cont de evoluția profilului de risc, rezultatele procesului de supraveghere și evaluare (SREP), concluziile inspecțiilor pe teren, precum și progresele realizate în implementarea priorităților anterioare. Acest mecanism permite o alocare eficientă a resurselor de supraveghere și ajustarea intervențiilor în funcție de dinamica riscurilor.

Totodată, BNM va intensifica supravegherea în domeniul securității TIC, al sistemelor de plăți, inclusiv în contextul conectării Republicii Moldova la SEPA, precum și în aria prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului, printr-o abordare bazată pe risc și prin utilizarea unor instrumente moderne de analiză la distanță.

BNM constată că, pe parcursul anului 2025, sectorul bancar al Republicii Moldova a rămas robust din punct de vedere financiar, cu poziții solide de capital și lichiditate, creșteri ale activelor, creditelor, fondurilor proprii și depozitelor. Rata creditelor neperformante s-a menținut la un nivel scăzut, apropiat de minimele istorice, iar băncile au respectat integral cerințele prudențiale. Totodată, în 2025 au continuat reformele de reglementare și armonizare legislativă cu standardele Uniunii Europene și cerințele Basel III, în sprijinul procesului de integrare europeană.

Pentru perioada 2026–2027, BNM avertizează însă că băncile trebuie să rămână vigilente în fața riscurilor geopolitice, incertitudinilor macroeconomice și provocărilor operaționale, fiind esențială menținerea unei asumări prudente a riscurilor și a unor standarde solide de creditare pentru a preveni acumularea de noi credite neperformante.

Astfel, supravegherea bancară se va concentra pe opt domenii-cheie: guvernanța corporativă; modelul de afaceri și strategia; riscul de credit; riscul operațional; riscul de lichiditate,  riscurile asociate tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și vulnerabilitățile sistemelor de plăți și serviciilor de plată; precum și prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Accent va fi pus pe consolidarea guvernanței corporative, inclusiv responsabilitatea organelor de conducere, cultura riscurilor și guvernanța datelor, pe monitorizarea atentă a creditării, în special a creditelor ipotecare, de consum și a produselor de creditare online, dar și pe reziliența operațională și digitală a băncilor, în contextul digitalizării accelerate și al creșterii riscurilor cibernetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM