Victimizarea ipocrită a Rusiei, la un an de când a invadat Ucraina. Kremlinul acuză Occidentul că nu vrea să negocieze

Rusia a acuzat Occidentul că nu este dispus să negocieze după aproape un an de război împotriva Ucrainei.

Occidentului îi lipseşte deschiderea faţă de iniţiativele de pace, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu televizat, a relatat agenţia de presă de stat TASS. Din acest motiv, a spus Peskov, Occidentul nu va sprijini probabil o întâlnire între preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele american, Joe Biden.

Trupele ruseşti au invadat ţara vecină la 24 februarie 2022.

Din punctul de vedere al Ucrainei, care este atacată, precum şi al ţărilor occidentale, nu există nicio bază pentru negocieri, deoarece Rusia îşi menţine cuceririle în Ucraina şi vrea să răstoarne conducerea de la Kiev.

Liderul belarus, Alexander Lukaşenko, un aliat apropiat al lui Putin, a sugerat deja în mai multe rânduri o întâlnire între preşedinţii Rusiei şi SUA. El a propus ca loc de întâlnire capitala belarusă Minsk, unde în 2015 a fost negociat un plan de pace sub medierea franco-germană, care a eşuat de mult timp.

Marţi, Putin intenţionează să se adreseze naţiunii la Moscova. Liderul de la Kremlin va vorbi despre ”operaţiunea militară specială” şi despre efectele acesteia, a anunţat Peskov. Termenul de război este încă evitat în Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#occident #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.