PAS și-a definitivat lista candidaților și o va depune la CEC. De ce DA încă se gândește

Fostele componente ale blocului ACUM, PAS și Platforma DA, merg separat la alegerile parlamentare anticipate. Reprezentanții PAS spun că și-au definitivat lista electorală și în scurt timp o vor depune la CEC. De cealaltă parte, reprezentanții Platformei DA resping ideea unui bloc electoral cu PLDM, însă așteaptă ca oamenii profesioniști și integri din echipa fostului premier Filat să se alăture Platformei DA pentru a participa la alegeri pe o listă comună, scrie Realitatea.md.

Reprezentanții PAS spun că lista electorală pe care o vor depune la CEC este una reprezentativă, pe ea regăsindu-se profesioniști din partid, dar și persoane din afara sferei politice.

„Pe listă se regăsesc toți deputații, garnitura de miniștri care n-a mai ajuns să fie votată. Sunt ai noștri, din partid. Avem și persoane din societatea civilă, din domeniul medical, din diaspora. Avem o listă reprezentativă. Eu am ferma convingere că în următorul Parlament va fi o majoritate proeuropeană foarte puternică formată din cel puțin 58 de deputați autentici proeuropeni”, a spus vicepreședintele PAS Vladimir Bolea, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, scrie IPN.

Reprezentanții Platformei DA spun însă că mai operează modificări la lista electorală și resping ideea unui bloc cu PLDM. Potrivit lor, o astfel de construcție politică ar pune în pericol accederea Platformei DA în Parlament.

„A existat această ofertă din partea PLDM, noi discutăm despre asta cam din luna ianuarie, dar nu poate fi vorba despre un bloc electoral dintre Platforma DA și PLDM. Un bloc ar crește foarte mult pragul electoral, nu că ne-am teme de acest lucru, dar sunt riscuri pe care nu vrem să le provocăm. O listă comună – da, și vorbim despre lista Platformei DA”, a spus Ion Terguță, secretarul general al Platformei DA,

Precizăm că, astăzi începe depunerea dosarelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Dosarele pot fi depuse la sediul Comisiei Electorale Centrale până la data de 11 iunie.

#DA; Alegeri 2021 #PAS #CEC

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.