Soare, aer, cărbune: cum a reuşit Europa să scape de dependenţa energetică de Rusia cu o viteză imposibilă

22 Feb. 2023, 06:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Feb. 2023, 06:00 // Actual //  bani.md

Cea mai spectaculoasă re­ac­ţie a Europei la războiul Rusiei îm­potriva Ucrainei nu a fost trimiterea de echipamente militare şi ajutoare de miliarde de euro.

Cea mai spectaculoasă re­ac­ţie a Europei la războiul Rusiei îm­potriva Ucrainei nu a fost trimiterea de echipamente militare şi ajutoare de miliarde de euro. A fost viteza fără precedent a unei tranziţii ener­getice care, într-un an, aproape că a eliminat dependenţa de combustibilii fosili ruseşti în încercarea de a supri­ma principala sursă de finanţare a maşi­năriei de război a preşedintelui Vladimir Putin, scrie Bloomberg.

Schimbarea a fost departe de ge­nul de tranziţie climatică pe care şi-a imaginat-o Europa pentru viitorul său pe termen lung, guvernele plă­tind tot ce este necesar pentru a-şi asi­gura surse de gaze naturale liche­fiate aduse cu nave cisternă, arzând mai mult cărbune şi schimbând ceva planuri de mediu în acest proces. A fost dureros, Europa fiind lovită cu o factură la energie de aproximativ 1.000 de miliarde de euro anul trecut. Impactul a fost amortizat de sub­venţii guvernamentale de sute de miliarde de euro.
Cu toate acestea, chiar şi cele mai optimiste perspective ale analiştilor şi liderilor eropeni de la începutul războiului nu au reuşit să prezică cât de repede se poate mişca Europa. În urmă cu un an, UE cheltuia apro­ximativ un miliard de euro pe zi pentru gazele, petrolul şi cărbunele importate din Rusia.
Astăzi, plăteşte doar o mică fracţie din această sumă. Lucrurile ar fi putut fi mai grave dacă nu ar fi fost tranziţia Europei spre energie curată, care a început cu ani buni în urmă. Acesta este unul dintre motivele pentru care, chiar dacă blocul a dat prioritate oricărei surse de energie care nu era rusească, emisiile în 2022 au scăzut uşor, în loc să crească.

Şi a existat, de asemenea, o con­tri­buţie semnificativă a vremii calde – datorită schimbărilor climatice -, care a redus cererea de încălzire. Apoi, industriile poluante pur şi simplu s-au închis pentru că nu îşi puteau permite să plătească pentru energia necesară funcţionării.

Instalaţiile solare din întreaga Europă au crescut cu un nivel record de 40 de gigawaţi anul trecut, sau cu 35% faţă de 2021. Acest salt a fost de­terminat în principal de consu­matori care au văzut panourile solare ieftine ca o modalitate de a-şi reduce facturile la energie. Mulţi dintre cei care şi-au instalat panouri solare pe acoperişuri au adăugat şi o baterie la sistem.

Stocarea energiei în baterii a crescut cu un ritm record de 79% anul trecut, avans condus în mare parte de sectorul rezidenţial. De ase­menea, a crescut şi sectorul eolian, dar acesta nu s-a ridicat la nivelul proiecţiilor. Europa încă consumă energie rusească.

Până la sfârşitul anului 2022, cantitatea de gaz rusesc trimis direct în Europa prin conducte a scăzut cu 75% faţă de anul anterior – iar la aproape două luni din 2023 nu există niciun semn de creştere a importurilor.

O parte din gazul rusesc a fost înlocuit cu fluxuri crescute prin conducte din Algeria şi Norvegia. Dar o bună parte din gazele noi au venit pe nave sub formă de GNL. Asigurarea acestei forme de energie a însemnat achiziţii mai mari din SUA şi Qatar. În felul acesta, importurile de GNL ale UE aproape că s-au dublat şi, în mod ironic, şi Rusia a fost o sursă importantă de gaze lichefiate.

O parte din cererea de gaze s-a redus deoarece a fost ars mai mult cărbune în termocentrale. Utilizarea cărbunelui în UE a crescut cu 7% anul trecut în condiţiile în care importurile ruseşti au scăzut pe parcursul anului şi s-au oprit aproape complet în octombrie din cauza sancţiunilor.

Dar cel mai mare ajutor a venit sub forma reducerii cererii de energie atât din partea industriei, cât şi din partea gospodăriilor. În acelaşi timp, vânzările de pompe de căldură au crescut rapid în majoritatea ţărilor europene. Estimările iniţiale sugerează că vânzările la nivelul întregului continent au crescut cu 38% faţă de 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală