Mobilierul din Bosnia și Herțegovina cucerește piața străină

23 Feb. 2023, 12:10
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
23 Feb. 2023, 12:10 // Actual //  MD Bani

Industria mobilei din Bosnia şi Herţegovina cunoaşte de un deceniu o creştere susţinută, încurajată în ultimul timp de întreruperea aprovizionării cu mobilier chinez ca urmare a pandemiei de Covid-19, transmite AFP. Mobilierul a ajuns să fie exportat în peste 65 de țări.

Un exemplu de succes este firma Artisan cu sediul la Tesanj în nordul Bosniei şi Herţegovinei. Numărul de angajaţi a crescut începând din 2020 de la 200 până la 300 de persoane, precizează directorul de vânzări Armin Huremovic.

Înfiinţată în 2007, firma s-a remarcat cinci ani mai târziu pe piaţa externă, cu prilejul Salonului internaţional de la Koln, Germania, unul dintre cele mai importante din Europa.

Mobilele din lemn masiv produse de firma Artisan, dintre care unele sunt concepute de nume mari din domeniul designului precum artistul candiano-american Karim Rashid sau studioul germanului Michael Schneider, sunt exportate acum în peste 65 de ţări.

Unele scaune se vând la un preţ de peste 800 de euro, iar anumite mese costă chiar şi 9.000 de euro. Aproape întreaga producţie este destinată pieţei externe, fiind inaccesibilă cumpărătorilor din Bosnia şi Herţegovina, unde salariul mediu este de 570 de euro pe lună, scrie Agerpres.

Clienţii firmei Artisan, companie cu o cifră de afaceri de aproximativ 15 milioane de euro, se găsesc în Europa Occidentală, în Belgia, Ţările de Jos sau Franţa, dar şi în Coreea de Sud.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Bosnia şi Herţegovina nu este un actor important pe piaţa europeană a mobilei, estimată în 2020 la aproximativ 96 de miliarde de euro, dar lemnul este unul dintre pilonii economiei locale.

Ognjenka Lalovic, unul dintre responsabilii Camerei de comerţ extern din Bosnia şi Herţegovina (VTKBIH), a precizat că industria lemnului, care regrupează 1.400 de firme şi aproape 30.000 de locuri de muncă, este responsabilă pentru „10% până la 15% din exporturile totale ale Bosniei şi Herţegovinei”.

Exporturile sunt în creştere constantă (870 de milioane de euro în 2021), chiar dacă ar putea încetini uşor în acest an din cauza repercusiunilor războiului din Ucraina asupra economiei mondiale, potrivit experţilor.

„Sectorul îşi datorează succesul unei materii prime de calitate, mâinii de lucru experimentate şi tradiţiei. Suntem una dintre puţinele ţări din Europa unde 60% din suprafaţă este acoperită de păduri”, concluzionează Ognjenka Lalovic.

Pentru Eldin Sabeta, director de vânzări la Standard Furniture Factory, unul dintre cei mai mari exportatori de mobilă din Bosnia şi Herţegovina, cu 500 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de 30 de milioane de euro, „un bun raport calitate-preţ” explică de asemenea succesul produselor din Bosnia şi Herţegovina.

La fel ca şi alţi producători locali, această companie specializată în mobilier de sufragerie din lemn masiv a beneficiat de perturbările provocate de pandemia de coronavirus. Confruntaţi cu dificultăţile de a importa din China şi Asia, clienţii europeni s-au îndreptat spre producătorii de mobilier din Europa de Sud-Est.

„De doi ani, înregistrăm o creştere netă. În fiecare lună un nou client vine şi ne bate la uşă”, dezvăluie Eldin Sabeta.

Rezultatul, în fiecare zi trei până la cinci camioane ies pe porţile uzinei cu destinaţia Europa Occidentală pentru a alimenta marile grupuri, în special din Germania şi Austria.

11 Apr. 2026, 11:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
11 Apr. 2026, 11:42 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Valoarea financiară netă a economiei Republicii Moldova a ajuns la -117,1 miliarde lei la 30 septembrie 2025, în creștere față de -101 miliarde lei la sfârșitul anului 2024, potrivit datelor Banca Națională a Moldovei . Evoluția indică o adâncire a dezechilibrelor, pe fondul creșterii mai rapide a pasivelor comparativ cu activele financiare.

Cel mai mare deficit este generat de companiile nefinanciare, unde valoarea financiară netă a coborât la -316,4 miliarde lei, în creștere cu peste 10%, confirmând presiunea ridicată asupra sectorului real al economiei. În același timp, sectorul public a înregistrat un deficit de -30,7 miliarde lei, însă în ușoară ameliorare față de finalul anului trecut, având cel mai important impact pozitiv asupra evoluției generale.

În contrast, gospodăriile populației rămân principalul sector excedentar, cu o valoare financiară netă de +248 miliarde lei, în creștere cu 2,5%, ceea ce indică faptul că populația continuă să fie un furnizor net de resurse pentru economie.

Datele mai arată că datoria totală a economiei a urcat la 667,5 miliarde lei, cu 5,4% mai mult față de 2024, iar raportul datorie/PIB a ajuns la 193,1%. Sectorul financiar concentrează cea mai mare parte a datoriei (43%), urmat de companii (26,4%), administrația publică (20,8%) și populație (9,8%).

În paralel, împrumuturile au crescut la 269,5 miliarde lei, reprezentând 26,7% din totalul pasivelor, iar o parte semnificativă provine din finanțare externă, în special către sectorul public.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!