Statutul Londrei ca centru financiar este pus în pericol: Gigantul britanic Shell a explorat opţiunea mutare în SUA

Directorii de top ai Shell au analizat mutarea grupului energetic în SUA într-o propunere care ameninţa să dea o lovitură puternică Londrei, titrează Financial Times, citat de Ziarul Financiar.

Wael Sawan, noul CEO al companiei, s-a numărat printre un grup de manageri de top care, în 2021, au discutat despre avantajele mutarii listării şi sediului companiei în SUA.

Echipa executivă a decis în cele din urmă că Shell va părăsi Olanda, dar îşi va consolida prezenţa în Regatul Unit.

„În timpul discuţiilor oficiale despre relocarea sediului central, Wael nu a pledat pentru o mutare în SUA”, a declarat Shell pentru Financial Times.

Shell este cea mai mare companie din Marea Britanie, cu o capitalizare de piaţă de 176 de miliarde de lire sterline şi venituri de 316 de miliarde de lire sterline. Pierderea acesteia în favoarea SUA ar cristaliza temerile legate de statutul Londrei ca centru financiar, cu o lipsă de noi listări şi o serie de preluări care riscă să distrugă pieţele de acţiuni ale Regatului Unit.

Deşi ideea SUA a fost în cele din urmă respinsă, motivaţia care a condus la potenţiala mutare rămâne: Sawan este îngrijorat de diferenţa de capitalizare dintre Shell şi rivalii listaţi în SUA, ExxonMobil şi Chevron.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#shell #statut #Londra

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile Republicii Moldova s-au angajat ca în 10 ani să planteze 145 mii de hectare de pădure, însă realitatea e cu totul alta. Potrivit informațiilor, ponderea efectivă a plantărilor de păduri abia atinge 10% din necesarul anual de 15 mii de hectare, iar aceste plantări au loc doar timp de două luni pe an.

Vladislav Grati, vice-directorul Parcului Național Orhei spune că acest indicator de plantare a arborilor a fost în 1981, iar în perioada 2002 – 2011, anual se plantau peste 800 de hectare. Or, în prezent principala problemă este lipsa angajaților, salariile mici din silvicultură, dar și tehnica insuficientă.

„Tehnologiile de împădurire trebuie adaptate la condițiile primare ale terenurilor respective, iar materialul săditor trebuie constituit din specii de arbori și arbuști care au confirmat abilitate pentru condiții staționale grele și factori limitativi pedologici și climatici (stejar pedunculat, paltin de câmp, arțar tătăresc, ulm de câmp, frasin, vișin turcesc, scoruş păsăresc, stejar roșu, pin negru, sofora, ulm de Turkestan, coacăz argintiu, scumpie, corn, corcoduș etc.)”, a punctat Grati.

Programului Național de Împădurire prevede reabilitarea și crearea de păduri noi, pe o suprafață de 145 mii ha, pe parcursul a 10 ani (2023-2032). Costul total al programului este de 749,3 milioane de euro.