Arabia Saudită, noul paradis fiscal? Multinaţionalele care îşi relochează sediile ar putea beneficia de scutiri fiscale

Multinaţionalele care îşi relochează sediile regionale în Arabia Saudită în acest an, cu scopul de a obţine contracte guvernamentale profitabile, ar fi „probabil” să beneficieze de scutiri fiscale, a declarat ministrul investiţiilor din regat, deoarece directorii se tem că ar putea fi impozitaţi în mai multe jurisdicţii.

Mulţi directori au declarat că sunt încă nesiguri cu privire la detaliile regimului fiscal la doi ani după ce au fost informaţi de termenul limită de relocare. Mai mulţi au spus că o preocupare cheie era că, în absenţa unui acord de impozitare între Riyadh şi alte state din Golf care ar putea intra sub supravegherea sediului regional, profiturile filialelor ar putea fi impozitate de două ori.
„Astfel, în momentul în care desemnezi acea entitate ca sediu regional, toate profiturile tale regionale ar putea fi impozitate în Arabia Saudită”, a declarat un executiv. „Acest lucru a provocat teamă şi panică în toată zona”.
Ministrul investiţiilor, Khalid al-Falih, a declarat că va fi făcut un anunţ în curând pentru a clarifica reglementările. Arabia Saudită, principalul exportator de petrol din lume şi cea mai mare economie din Orientul Mijlociu, a anunţat programul său privind sediile regionale în 2021, ceea ce a provocat o undă de şoc în Emiratele Arabe Unite, unde se află majoritatea sediilor regionale ale companiilor.

Operaţiunile din afara Arabiei Saudite „vor fi impozitate în ţara de operaţiuni a acelor entităţi. Ele nu vor fi amestecate sau amestecate cu sediile regionale”, a spus el.
„Principiul călăuzitor este că societatea cu scop special RHQ, care va fi creată în Arabia Saudită, va fi impozitată doar pentru profiturile limitate – aproape nimic – pe care le realizează în cadrul RHQ. Cel mai probabil, veniturile limitate realizate de către SPV-ul RHQ vor beneficia de scutiri fiscale”, a declarat Falih.

Schema de sediu regional face parte dintr-un plan ambiţios de a face Arabia Saudită mai puţin dependentă de veniturile din petrol prin transformarea regatului într-un centru comercial şi financiar. Întreprinderile de stat, care domină economia, urmează să cheltuiască sute de miliarde de dolari pentru noi proiecte în următorul deceniu, atrăgând multinaţionalele în regat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Arabia #paradis #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.