Republica Moldova va primi ajutor financiar de sute de milioane de euro de la UE. Mureșan: urgentăm aprobarea

Europarlamentarul Siegfried Mureşan (PNL) afirmă, luni, că, în calitate de raportor al Comisiei pentru bugete privind asistenţa macro-financiară de 145 de milioane de euro pentru Republica Moldova, obiectivul lui este să se aprobe cât mai repede sprijinul financiar în Parlamentul European. Republica Moldova are nevoie cât mai curând de aceste fonduri pentru a depăşi cu bine crizele cu care se confruntă, spune eurodeputatul.

„Ca raportor al Comisiei pentru bugete privind asistenţa macro-financiară de 145 de milioane de euro pentru Republica Moldova, obiectivul meu este să aprobăm cât mai repede sprijinul financiar în Parlamentul European. Am fost desemnat raportor al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European privind avizul asupra asistenţei macro-financiare în valoare de 145 de milioane de euro pentru Republica Moldova, propusă de Comisia Europeană la sfârşitul lunii ianuarie”, afirmă europarlamentarul. Mureşan arată că, în calitate de raportor al Comisiei pentru bugete, obiectivul său este să avizeze cât mai repede acest sprijin financiar astfel încât Comisia pentru comerţ internaţional – comisie decidentă pe acest dosar – să îşi voteze poziţia până la finalul lunii aprilie, iar în luna mai să dăm votul final în plenul Parlamentului European.

”Republica Moldova are nevoie cât mai curând de aceste fonduri pentru a depăşi cu bine crizele cu care se confruntă. Banii vor ajuta Moldova să-şi acopere o parte din nevoile de finanţare în 2023, să asigure stabilitatea economică şi să implementeze noi reforme în beneficiul oamenilor. Din cele 145 de milioane de euro propuse, 45 de milioane vor fi fonduri nerambursabile, iar alte 100 de milioane de euro vor fi credite în condiţii foarte avantajoase”, spune europarlamentarul PNL.

Siegfried Mureşan mai arată că, ”la fel ca până acum, noul sprijin financiar va fi condiţionat de buna desfăşurare a programului cu Fondul Monetar Internaţional şi de îndeplinirea anumitor obiective convenite de Republica Moldova şi UE”. ”Aceste condiţii vor viza domenii-cheie precum întărirea guvernanţei economice în Republica Moldova, dar şi lupta împotriva corupţiei, a statului de drept şi a securităţii energetice. Banii vor ajunge în Republica Moldova în două tranşe, prima în trimestrul 3, iar cea de-a doua în trimestrul 4 din acestui an”, transmite Siegfried Mureşan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#asitență #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.