Bancherul austriac Alexander Picker este noul Președinte al Comitetului de conducere al Moldindconbank

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) l-a aprobat pe Alexander Picker în funcția de Președinte al Comitetului de conducere al Moldindconbank. O decizie în acest sens a fost luată la 3 martie anul curent de către Comitetul executiv al BNM.

Alexander Picker este un bancher cu experiență de peste 30 de ani de activitate în domeniu.

Noul președinte al Moldindconbank este cunoscut drept un expert în planificarea, implementarea și menținerea proceselor de afaceri în domeniile Corporate și Trezorerie, Retail, Credit & Risk Management, IT și Operațiuni. S-a specializat în gestionarea crizelor și a gestionat cu succes fuziuni juridice și operaționale.

Alexander Picker cunoaște specificul activității bancare în spațiul ex-sovietic, dar și din Europa Centrală și de Est, activând în calitate de manager de top la bănci din Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Muntenegru, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Uzbekistan, Rusia, Polonia, Serbia. De asemenea, deține experiență în sectoarele bancare din Germania şi Italia.

Din 2020 deține funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al Ipoteka Bank, Uzbekistan, iar din 2021 – de director independent, neexecutiv al Consiliului de Supraveghere în Golomt Bank, Mongolia.

Este un promotor al tehnologiei blockchain și al digitalizării. Printre altele, din 2019 a consiliat bursa austriacă de criptomonede Bitpanda. De asemenea, a condus start-up-ul austriac BCB4U AG din domeniul blockchain banking.

În 2015, Alexander Picker s-a alăturat Komercijalna Banka, Belgrad în calitate de președinte al Comitetului executiv.

Între 2007 și 2010 a fost CEO al ATF Bank, Kazahstan și vicepreședinte executiv al UniCredit Group, după achiziționarea băncii. Din 2011 până în 2015 a fost CEO în cadrul Hypo-Alpe-Adria International Group în Slovenia, Bosnia și Herțegovina și, în cele din urmă, al întregului grup din Austria.

În perioada 2018-2019, Alexander Picker a deținut funcția de director executiv al Transparency International din Austria. Timp de doi ani, până în 2021, a fost specialist principal în proiecte la Banca Mondială.

Noul președinte al Moldindconbank este un speaker frecvent la conferințe bancare internaționale. Alexander Picker posedă 9 limbi, inclusiv engleză, germană, rusă, sârbă, poloneză. Este magistru în drept și doctor în filologie slavonă.

Alexander Picker spune că a acceptat propunerea de a conduce Moldindconbank pentru că este o provocare interesantă, într-o perioadă cu șocuri și turbulențe la nivel regional.

„O corabie puternică, așa cum este Moldindconbank, înfruntă dârz valurile și merge sigur spre vreme frumoasă”, a declarat bancherul.

Noul președinte al Moldindconbank și-a anunțat și prioritățile pentru mandatul său la conducerea băncii.

„Vom continua să implementăm strategia noastră – de a fi o bancă orientată exclusiv spre client. Pentru a ne realiza obiectivul, avem tot de ce este nevoie, inclusiv cea mai bună echipă. Va trebui să facem mulți pași mici, dar și un salt major. Vorbesc aici despre noul program IT al băncii, pe care îl realizăm în acest an”, a menționat Alexander Picker.

Moldindconbank este una dintre cele mai mari bănci comerciale din Republica Moldova și deține poziții de lider în segmentele carduri, credite imobiliare, rețea de sucursale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consiliu de administratie #bancher #Moldindconbank #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Intermediarii profită în timp ce țițeiul rusesc găsește rute indirecte către piața europeană, susțin politicienii și oamenii din industrie, citați de politico.eu.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că dependența Europei de petrolul și gazele rusești „aparține trecutului”.

Dar alții, de la înalți oficiali ucraineni la europarlamentari și persoane din industrie, spun că acest capitol al istoriei nu s-a încheiat.

Cantități semnificative de hidrocarburi rusești, în special de petrol, continuă să fenteze sancțiunile și pe piața europeană, spun aceștia, obținând bani care finanțează mașinăria de război a lui Vladimir Putin.

Este cunoscut faptul că petrolul brut e dificil de urmărit pe piețele globale. Acesta poate fi ușor combinat cu alte transporturi în țările de tranzit, creând efectiv un lot mai mare de petrol ale cărui origini nu pot fi determinate. Procesul de rafinare, necesar pentru orice aplicație practică, elimină, de asemenea, orice urmă a originii materiei prime.

O rețea complexă de companii de transport maritim, care poartă steaguri ale unor jurisdicții offshore insesizabile, adaugă un strat suplimentar de mister; unele au fost acuzate că ajută Rusia să ascundă originea exporturilor sale de țiței folosind o varietate de mijloace.

UE a interzis în mare parte combustibilii fosili ruși de la declanșarea invaziei încoace, cu excepții pentru cantități limitate de țiței prin conducte, gaze prin conducte, gaze naturale lichefiate (GNL) și produse petroliere.

Rute spre Europa

Dar volume mari de țiței rusesc – o sursă de venituri mai mare decât gazele – sunt încă expediate pe piețele globale, ceea ce îi face pe unii experți să suspecteze că acestea ajung pe piața europeană pe ușa din spate.

„De la introducerea sancțiunilor, volumele de țiței pe care Rusia le exportă au rămas mai mult sau mai puțin constante”, a declarat Saad Rahim, economist-șef al firmei globale de tranzacționare a mărfurilor Trafigura. „Este posibil ca petrolul rusesc să fie vândut în continuare către UE și națiunile occidentale prin intermediari.”

O rută potențială către Europa este prin Azerbaidjan, care se învecinează cu Rusia și este punctul de plecare al conductei Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), operată de BP. Portul Ceyhan, din Turcia, este un important centru de aprovizionare din care se expediază țițeiul către Europa; de asemenea, primește cantități mari din Irak prin conducta Kirkuk-Ceyhan.

François Bellamy, un europarlamentar francez și membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie a Parlamentului European, a exprimat suspiciuni cu privire la această rută într-o întrebare recentă adresată Comisiei. Datele arată că Azerbaidjanul a exportat cu 242.000 de barili pe zi mai mult decât a produs între aprilie și iulie anul trecut, a spus el – o marjă mare față de producția internă, care a fost de 648.000 de barili pe zi luna trecută și care este în declin pe termen lung, potrivit cifrelor ministerului.

„Cum poate o țară să își diminueze producția și să își crească exporturile în același timp? Există ceva complet inconsecvent în cifre, și această inconsecvență creează suspiciuni că sancțiunile sunt eludate”, a declarat Bellamy.

În același timp, însă, Turcia și-a dublat anul trecut importurile directe de petrol rusesc și a refuzat să impună sancțiuni asupra țițeiului rusesc, în ciuda faptului că a oferit simultan sprijin militar și umanitar Ucrainei.

Centrul finlandez pentru cercetare în domeniul energiei și al aerului curat (CREA) a avertizat la sfârșitul anului trecut că „o nouă rută pentru petrolul rusesc către UE apare prin Turcia, o destinație în creștere pentru țițeiul rusesc”, unde acesta este rafinat în produse petroliere care nu fac obiectul sancțiunilor, fiind vândut mai departe.

„Avem suficiente dovezi că unele companii internaționale cumpără produse de rafinare realizate din petrol rusesc și le vând mai departe în Europa”, a declarat Ustenko, consilierul lui Zelenski. „Este complet legal, dar complet imoral. Doar pentru că este permis, nu înseamnă că nu trebuie să facem nimic în această privință.”