Lovitură grea pentru Rusia lui Putin: Un domeniu, al doilea cel mai profitabil din lume se prăbușește

După invazia lui Putin din Ucraina, Statele Unite și Occidentul au pus mai multe pachete de sancțiuni împotriva economiei Rusiei, pentru a micșora finanțarea mașinii de război a Moscovei. Acum, un raport SIPRI publicat pe 13 martie 2023 anunță că industria de armament a Rusiei se prăbușește, iar exporturile sale de arme au coborât dramatic cu 31% în ultimii 5 ani.

Industria de export de arme a Rusiei – din punct de vedere istoric a doua cea mai profitabilă din lume după Statele Unite – pare să se prăbușească sub greutatea schimbărilor tehnologice, a izolării politice internaționale și a războiului său dezastruos din Ucraina, potrivit noilor date anunțate de Institutul Internațional de Cercetare a Păcii (SIPRI) de la Stockholm, Suedia, potrivit Newsweek.

Scăderea masivă a exporturilor de arme ale Rusiei amenință poziția Moscovei, ca cel de-al doilea cel mai mare exportator de armament din lume. Ponderea Rusiei în exporturile globale de arme a scăzut de la 22% între 2013-2017, la 16% în perioada 2018-2022, lăsând-o cu mult în urma SUA, care deține 40% din exporturile militare, și doar puțin înaintea Franței, care a fost sursa de 11% a exporturilor de arme din ultimii cinci ani.

„Este cu adevărat substanțială scăderea (Rusiei), dar nu este cu adevărat surprinzătoare”, a declarat Siemon Wezeman, cercetător senior SIPRI. „Și nu este doar din cauza a ceea ce se întâmplă în Ucraina în 2022; este ceva ce ai putea vedea venind”.

Visul lui Putin de a avea o „fortăreață Rusia” a fost construit pe baza unei forțe militare înfricoșătoare. Umilirea costisitoare a Kremlinului în Ucraina și economia sufocată sugerează un viitor foarte diferit pentru noul imperiu rus al lui Putin.

Raportul SIPRI arată cota de piață din lume a țărilor exportatoare de arme astfel (în ultimii 5 ani, 2018-2022): 1.SUA – 40%, 2. Rusia – 16%, 3. Franța – 11%, 4. China – 5,2%, 5. Germania – 4,2%, 6. Italia – 3,8%, 7. Marea Britanie – 3,2%, 8. Spania – 2,6%, 9. Coreea de Sud – 2,4%, 10. Israel – 2,3%.

Principalele țări care importă arme din Statele Unite sunt: Arabia Saudită (19%), Japonia (8,6%), Australia (8,4%). Topul națiunilor care cumpără arme din Rusia: India (31%), China (23%), Egipt (9,3%). Franța livrează în: India (30%), Qatar (17%), Egipt (8%).

În schimb, China a vândut arme în: Pakistan (54%), Bangladesh (12%), Serbia (4,5%), iar Germania în: Egipt (18%), Coreea de Sud (17%), Israel (7,5%). Ucraina a trimis arme în: China (48%), Arabia Saudită (13%), Thailanda (7,5%). Toate datele se referă la vânzările din ultimii 5 ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#armament #industrie #productie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.