Visul lui Mark Zuckerberg s-a năruit. Ambițiile sale privind Meta au dispărut

În urmă cu aproximativ un an, CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, a vorbit încontinuu despre metavers, spunând că reprezintă viitorul companiei sale. În acest context a decis să redenumească compania.

Într-o notă care scotea la iveală planurile de a concedia 10.000 de angajați de la Meta, Zuckerberg a folosit cuvântul metavers doar de două ori, în peste 2.000 de cuvinte. În schimb, a menționat inteligența artificială de patru ori, poziționând dezvoltarea acestei tehnologii ca fiind „cea mai mare investiție a Meta”.

Este o schimbare majoră față de anul trecut, când construirea metaversului părea mai mult o obsesie pentru Zuckerberg, chiar dacă cei din interiorul companiei și cei apropiați de CEO au devenit îngrijorați în privința perspectivelor sale de afaceri și de lipsă a strategiei. Metaversul a fost catalogat ca o versiune captivantă a întregului internet.

Zuckerberg susține că inteligența artificială este integrată „în fiecare dintre produsele noastre”. „Avem infrastructura pentru a face acest lucru la o scară fără precedent și cred că experiențele pe care le permite vor fi uimitoare”, a spus el despre inteligența artificială. Meta s-a concentrat pe inteligența artificială în al patrulea trimestru.

Meta folosește deja inteligența artificială pentru a îmbunătăți direcționarea conținutului către utilizatori și, mai important, capacitatea de direcționare a afacerii sale care încă își revine după modificările de confidențialitate ale Apple de la începutul anului trecut. Zuckerberg a spus că metaversul „rămâne esențial pentru definirea viitorului conexiunii sociale”.

Cam asta a fost pentru metavers. Luna trecută, Zuckerberg și noul director financiar al Meta, Susan Li, au remarcat că Reality Labs – divizia care se ocupă de munca metaverse și proiectele supravegheate de directorul de tehnologie al companiei, Andrew Bosworth – va fi supusă unor eforturi similare cu cele a întregii companii. Este o ușurare pentru investitori și pentru analiștii de pe Wall Street, care anul trecut au devenit din ce în ce mai frustrați de tonul sfidător al lui Zuckerberg, cu privire la costul masiv al lucrării metavers.

Costuri imense pentru Meta

Reality Labs a pierdut aproape 14 miliarde de dolari anul trecut. Este programat să piardă 15 miliarde de dolari în acest an și este pe cale să coste compania 20 de miliarde de dolari pe an în viitor. Acțiunile Meta au atins cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni, acțiunile crescând cu peste 7% până la sfârșitul zilei.

Perspectivele de cheltuieli ale Meta pentru 2023 s-au redus cu 3 miliarde de dolari, până la un interval de 86 de miliarde de dolari până la 92 de miliarde de dolari, de la o estimare anterioară de 89 de miliarde de dolari la 95 de miliarde de dolari, a declarat Mark Mahaney, director general senior al Evercore, potrivit Business Insider.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vise #meta #zuckenberg

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.