Visul lui Mark Zuckerberg s-a năruit. Ambițiile sale privind Meta au dispărut

În urmă cu aproximativ un an, CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, a vorbit încontinuu despre metavers, spunând că reprezintă viitorul companiei sale. În acest context a decis să redenumească compania.

Într-o notă care scotea la iveală planurile de a concedia 10.000 de angajați de la Meta, Zuckerberg a folosit cuvântul metavers doar de două ori, în peste 2.000 de cuvinte. În schimb, a menționat inteligența artificială de patru ori, poziționând dezvoltarea acestei tehnologii ca fiind „cea mai mare investiție a Meta”.

Este o schimbare majoră față de anul trecut, când construirea metaversului părea mai mult o obsesie pentru Zuckerberg, chiar dacă cei din interiorul companiei și cei apropiați de CEO au devenit îngrijorați în privința perspectivelor sale de afaceri și de lipsă a strategiei. Metaversul a fost catalogat ca o versiune captivantă a întregului internet.

Zuckerberg susține că inteligența artificială este integrată „în fiecare dintre produsele noastre”. „Avem infrastructura pentru a face acest lucru la o scară fără precedent și cred că experiențele pe care le permite vor fi uimitoare”, a spus el despre inteligența artificială. Meta s-a concentrat pe inteligența artificială în al patrulea trimestru.

Meta folosește deja inteligența artificială pentru a îmbunătăți direcționarea conținutului către utilizatori și, mai important, capacitatea de direcționare a afacerii sale care încă își revine după modificările de confidențialitate ale Apple de la începutul anului trecut. Zuckerberg a spus că metaversul „rămâne esențial pentru definirea viitorului conexiunii sociale”.

Cam asta a fost pentru metavers. Luna trecută, Zuckerberg și noul director financiar al Meta, Susan Li, au remarcat că Reality Labs – divizia care se ocupă de munca metaverse și proiectele supravegheate de directorul de tehnologie al companiei, Andrew Bosworth – va fi supusă unor eforturi similare cu cele a întregii companii. Este o ușurare pentru investitori și pentru analiștii de pe Wall Street, care anul trecut au devenit din ce în ce mai frustrați de tonul sfidător al lui Zuckerberg, cu privire la costul masiv al lucrării metavers.

Costuri imense pentru Meta

Reality Labs a pierdut aproape 14 miliarde de dolari anul trecut. Este programat să piardă 15 miliarde de dolari în acest an și este pe cale să coste compania 20 de miliarde de dolari pe an în viitor. Acțiunile Meta au atins cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni, acțiunile crescând cu peste 7% până la sfârșitul zilei.

Perspectivele de cheltuieli ale Meta pentru 2023 s-au redus cu 3 miliarde de dolari, până la un interval de 86 de miliarde de dolari până la 92 de miliarde de dolari, de la o estimare anterioară de 89 de miliarde de dolari la 95 de miliarde de dolari, a declarat Mark Mahaney, director general senior al Evercore, potrivit Business Insider.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vise #meta #zuckenberg

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.