Visul lui Mark Zuckerberg s-a năruit. Ambițiile sale privind Meta au dispărut

16 Mart. 2023, 05:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Mart. 2023, 05:41 // Actual //  bani.md

În urmă cu aproximativ un an, CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, a vorbit încontinuu despre metavers, spunând că reprezintă viitorul companiei sale. În acest context a decis să redenumească compania.

Într-o notă care scotea la iveală planurile de a concedia 10.000 de angajați de la Meta, Zuckerberg a folosit cuvântul metavers doar de două ori, în peste 2.000 de cuvinte. În schimb, a menționat inteligența artificială de patru ori, poziționând dezvoltarea acestei tehnologii ca fiind  „cea mai mare investiție a Meta”.

Este o schimbare majoră față de anul trecut, când construirea metaversului părea mai mult o obsesie pentru Zuckerberg, chiar dacă cei din interiorul companiei și cei apropiați de CEO au devenit îngrijorați în privința perspectivelor sale de afaceri și de lipsă a strategiei. Metaversul a fost catalogat ca o versiune captivantă a întregului internet.

Zuckerberg susține că inteligența artificială este integrată „în fiecare dintre produsele noastre”. „Avem infrastructura pentru a face acest lucru la o scară fără precedent și cred că experiențele pe care le permite vor fi uimitoare”, a spus el despre inteligența artificială. Meta s-a concentrat pe inteligența artificială în al patrulea trimestru.

Meta folosește deja inteligența artificială pentru a îmbunătăți direcționarea conținutului către utilizatori și, mai important, capacitatea de direcționare a afacerii sale care încă își revine după modificările de confidențialitate ale Apple de la începutul anului trecut. Zuckerberg a spus că metaversul „rămâne esențial pentru definirea viitorului conexiunii sociale”.

Cam asta a fost pentru metavers. Luna trecută, Zuckerberg și noul director financiar al Meta, Susan Li, au remarcat că Reality Labs – divizia care se ocupă de munca metaverse și proiectele supravegheate de directorul de tehnologie al companiei, Andrew Bosworth – va fi supusă unor eforturi similare cu cele a întregii companii. Este o ușurare pentru investitori și pentru analiștii de pe Wall Street, care anul trecut au devenit din ce în ce mai frustrați de tonul sfidător al lui Zuckerberg, cu privire la costul masiv al lucrării metavers.

Costuri imense pentru Meta

Reality Labs a pierdut aproape 14 miliarde de dolari anul trecut. Este programat să piardă 15 miliarde de dolari în acest an și este pe cale să coste compania 20 de miliarde de dolari pe an în viitor. Acțiunile Meta au atins cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni, acțiunile crescând cu peste 7% până la sfârșitul zilei.

Perspectivele de cheltuieli ale Meta pentru 2023 s-au redus cu 3 miliarde de dolari, până la un interval de 86 de miliarde de dolari până la 92 de miliarde de dolari, de la o estimare anterioară de 89 de miliarde de dolari la 95 de miliarde de dolari, a declarat Mark Mahaney, director general senior al Evercore, potrivit Business Insider.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Negocierile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru un nou program de cooperare economică au intrat în impas, deși autoritățile de la Chișinău au ajuns încă în luna mai la un acord preliminar cu experții instituției, se arată în constatarea Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, Guvernul Republicii Moldova a solicitat în ianuarie 2026 inițierea unui nou program cu FMI, bazat pe Instrumentul de Coordonare a Politicilor (Policy Coordination Instrument – PCI), cu o durată de trei ani. Spre deosebire de programele tradiționale ale Fondului, acest mecanism nu presupune acordarea directă de împrumuturi, ci monitorizarea politicilor economice și susținerea reformelor structurale.

Comisia Europeană constată însă că, deși în luna mai a fost obținut un acord la nivelul experților, procesul nu a avansat conform așteptărilor.

„Discuțiile privind un program FMI pe trei ani, fără finanțare, sunt în desfășurare, dar au stagnat după încheierea unui acord la nivel de experți în mai 2026”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul nu precizează motivele blocajului și nici condițiile care ar trebui îndeplinite pentru finalizarea negocierilor. Totuși, documentul subliniază că menținerea unei cooperări strânse cu FMI este importantă pentru credibilitatea politicilor macroeconomice și fiscale ale Republicii Moldova, dar și pentru transmiterea unui semnal de încredere investitorilor și partenerilor internaționali.

Constatarea Comisiei Europene apare în contextul în care autoritățile moldovenești discută posibilitatea negocierii unui nou program cu FMI care să includă și finanțare.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV că un asemenea acord ar putea fi negociat în anul 2027, însă Guvernul nu a confirmat deocamdată intenția de a solicita un program de împrumuturi.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat Spatari.

Potrivit deputatului, un eventual acord de finanțare cu FMI ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea costurilor datoriei publice, în condițiile în care o parte din deficitul bugetar este acoperită prin emiterea valorilor mobiliare de stat, care presupun dobânzi ridicate.

„Un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Raportul Comisiei Europene confirmă, de altfel, că Republica Moldova se confruntă cu deficite bugetare persistente și cu o creștere a datoriei publice. La sfârșitul anului 2025, datoria statului ajunsese la 39,2% din PIB, iar pentru 2026 deficitul bugetar a fost revizuit de la 5,7% la 6% din PIB.

Experții europeni atrag atenția și asupra dependenței de finanțarea externă concesională și de împrumuturile interne pe termen scurt, care devin tot mai costisitoare în contextul creșterii dobânzilor.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu FMI, aprobat în decembrie 2021, a expirat în octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. În consecință, Republica Moldova nu a mai beneficiat de ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari.

Între timp, Uniunea Europeană a devenit una dintre principalele surse de finanțare a reformelor și investițiilor din Republica Moldova. Potrivit raportului, Chișinăul a primit în martie și octombrie 2026 două tranșe regulate în cadrul Mecanismului de Reformă și Creștere, în valoare de 189 de milioane și, respectiv, 157 de milioane de euro, după realizarea a 44 de măsuri de reformă.