Analiză BBC. De ce s-au prăbușit cele două bănci americane, Silicon Valley Bank și Signature Bank

Valoarea acțiunilor unor bănci s-a prăbușit în întreaga lume după ce două bănci americane au dat faliment. Jurnaliștii BBC au centralizat toate informațiile legate de aceste evenimente economice, pentru a explica ce înseamnă asta și cât de grav este.

Atunci când însuși președintele SUA se străduiește să le spună oamenilor că banii lor sunt în siguranță, înseamnă că guvernul ia în serios un accident financiar, subliniază BBC.

Asigurările date luni de Joe Biden nu au fost doar pentru clienții celor două bănci falimentare. Există ramificații mai largi, în SUA și în întreaga lume.

Iată câteva dintre marile întrebări care au apărut în urma prăbușirii Silicon Valley Bank (SVB) și Signature Bank.

De ce au dat faliment Silicon Valley Bank și Signature Bank?

Silicon Valley Bank – care era specializată în acordarea de împrumuturi companiilor din domeniul tehnologiei – a fost închisă de autoritățile de reglementare din SUA, care i-au confiscat activele. Este cel mai mare faliment al unei bănci americane din ultimii 15 ani, de la criza financiară din 2008.

Banca încercase să strângă bani pentru a acoperi o pierdere rezultată din vânzarea de active afectate de creșterea ratelor dobânzilor. Când au aflat de aceste probleme, clienții s-au grăbit să își retragă fondurile, ceea ce a dus la apariția unei crize de numerar.

Duminică, autoritățile au preluat și Signature Bank din New York, care avea mulți clienți implicați în criptomonede și care a fost considerată instituția cea mai vulnerabilă la un atac bancar similar.

Atât SVB, cât și Signature Bank erau specializate într-un singur sector. De asemenea, erau prea expuse la active ale căror valori au fost presate de creșterea ratelor dobânzilor.

Ce alte bănci sunt în pericol?

Acțiunile băncilor din SUA, Asia și Europa s-au prăbușit în urma colapsului SVB și Signature Bank, investitorii fiind îngrijorați de starea generală a sectorului bancar.

Creditorii mai mici din SUA au fost deosebit de afectați, deși marți și-au revenit. Vânzarea inițială a avut loc în ciuda faptului că aceștia și-au asigurat clienții că au acces la suficient numerar pentru a se putea proteja în caz de șocuri.

Investitorii sunt îngrijorați de faptul că eșecurile celor două bănci sunt un semn al problemelor altor firme. Deoarece majoritatea băncilor s-au expus în numeroase sectoare și, de asemenea, au o mulțime de numerar la îndemână, se presupune că riscul pentru restul sectorului bancar este scăzut.

Cu toate acestea, falimentele au scos în evidență faptul că multe bănci prezintă mai multe riscuri decât par la prima vedere, deoarece multe dintre ele vor fi suferit pierderi din investițiile în obligațiuni guvernamentale pe măsură ce ratele dobânzilor au crescut, împingând valoarea acestora în jos.

Aceasta este o perspectivă la care investitorii s-au trezit în ultimele zile și este unul dintre motivele pentru care acțiunile băncilor au scăzut – explică BBC.

Ce industrii sunt afectate?

SVB este un creditor esențial pentru întreprinderile aflate la început de drum (start-up), astfel încât prăbușirea sa a generat temeri legate de un impact în lanț asupra multor industrii, de la tehnologia climatică la cercetarea medicală.

Compania este partenerul bancar pentru aproape jumătate din companiile americane din domeniul tehnologiei și al sănătății finanțate prin capital de risc, care s-au listat la bursă anul trecut.

Una dintre companiile care a fost prinsă în colaps a fost comerciantul de artizanat online Etsy, cu sediul în SUA.

La sfârșitul săptămânii, compania a declarat că a înregistrat o întârziere în emiterea plăților către unii vânzători, având legătură cu prăbușirea SVB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faliment #bănci #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.