Propagandiștii ruși, criză de nervii după ce Putin a primit mandat de arestare. Simonian amenință cu un „atac nuclear”

18 Mart. 2023, 05:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Mart. 2023, 05:22 // Actual //  bani.md

Propagandiștii rusi îi amenință pe judecătorii Curții Penale Internaționale de la Haga și pe cei care decid sa pună în aplicare decizia lor privind arestarea lui Vladimir Putin.

Propagandista Margarita Simonian a sugerat că Rusia va lansa un atac nuclear asupra țării care îl arestează pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, potrivit deciziei Curții Penale Internaționale. Ea a scris despre asta pe contul ei de Telegram.

„Aș dori să mă uit la țara care, conform deciziei de la Haga, îl va aresta pe Putin. În opt minute. Sau cât va dura să zboare o rachetă către capitala sa”, a scris ea.

De asemenea, propagandistul Anton Krasovsky i-a amenințat pe judecătorii Curții Penale Internaționale cu moartea. El ar vrea să incendieze clădirea Curții Penale Internaționale.

„Cred că în această seară un număr de judecători ai Curții Penale Internaționale ar trebui să moară în mod tragic pe neașteptate, iar clădirea acestei organizații ar trebui să ardă din cauza unui scurtcircuit în cablajul electric”, a scris el.

Fostul agent KGB, teroristul Igor Ghirkin-Strelkov a scris pe Telegram că nu a fost surprins de o astfel de decizie a Curții. De asemenea, a făcut aluzie la o „etapă următoare”.

„În ceea ce privește sancțiunea arestării lui Putin: în anul 2014, în septembrie, am prezis această etapă de „gătire lentă a broaștei” dacă… Acum „dacă” a devenit realitate, următoarea etapă este chiar după colț”, a scris el.

Viaceslav Volodin, șeful Dumei de Stat a Federației Ruse, a reacționat la decizia CIJ. El a declarat că Federația Rusă consideră atacurile asupra lui Putin drept o agresiune împotriva Rusiei.

„Hârtiile curții extraterestre de la Haga nu se aplică Rusiei”, a spus Volodin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.