Acțiunile Chinei din relațiile cu Rusia și Ucraina: Scopurile ascunse din spatele ușilor închise

18 Mart. 2023, 07:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Mart. 2023, 07:12 // Actual //  bani.md

De la începutul războiului, SUA au avertizat China să nu sprijine Rusia. În urma unor rapoarte conform cărora Rusia a cerut Chinei asistență militară în martie 2022, Washingtonul a avertizat că țările care oferă Rusiei sprijin „material, economic, financiar” se vor confrunta cu „consecințe”.

China a aderat în mare măsură la sancțiunile occidentale care restricționează afacerile cu Rusia. Cu toate acestea, a fost esențială pentru rezistența economică a Rusiei, iar relațiile Beijingului cu Moscova și Kiev ar putea influența viitorul, potrivit Scoop.

China și-a crescut substanțial importurile de cărbune, petrol și gaze naturale din Rusia în 2022, de exemplu, care, alături de importurile crescute ale Indiei, au ajutat Kremlinul să anuleze unele efecte ale scăderii vânzărilor de energie către Europa.

China și-a crescut, de asemenea, exporturile de tehnologie către Rusia pentru a fi utilizate de industria sa de apărare, după ce multor companii rusești li s-a refuzat accesul la tehnologie din Europa și SUA din cauza impunerii de sancțiuni. Potrivit think tank-ului Silverado Policy Accelerator, „Rusia continuă să aibă acces la tehnologii cruciale cu dublă utilizare, cum ar fi semiconductori, mulțumită în parte Chinei și Hong Kong”.

În plus, China a ajutat Rusia să submineze sancțiunile economice occidentale prin dezvoltarea sistemelor internaționale de plată în afara controlului occidental și a pledat pentru construirea unei „alianțe internaționale de afaceri” care să cuprindă companii non-occidentale.

Beijingul a fost, de asemenea, esențial în subminarea eforturilor occidentale de a prezenta Rusia ca un paria internațional. China s-a abținut în mod repetat de la voturile ONU de condamnare a invaziei ruse și a votat împotriva rezoluției din aprilie 2022 de suspendare a Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului. Beijingul pare să fi oscilat, de asemenea, între a numi situația din Ucraina drept conflict și a semnala încălcarea regulilor ONU privind frontierele.

De ce China nu ajută în mod deschis și militar Rusia?

Deși China a arătat că este dispusă să asiste Rusia, a avut grijă să evite percepția de sprijin deschis. China a invocat nevoia de a respecta și de a proteja „suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor țărilor”, fără a denunța Rusia sau a cere acesteia să pună capăt conflictului.

Deci, de ce este China atât de investită în sprijinirea Rusiei în timp ce refuză să facă acest lucru în mod deschis? Nu există nicio îndoială la Beijing că, cu cât Occidentul se concentrează mai mult și mai mult pe Ucraina, cu atât țările occidentale își pot permite să le acorde Taiwanului și regiunii Asia-Pacific mai puține resurse.

Cu toate acestea, există beneficii clare pentru China dacă conflictul se încheie mai devreme decât mai târziu și în condițiile rusești. China își dorește și un vecin stabil și prietenos. O înfrângere a Rusiei ar putea duce la prăbușirea țării, destabilizând potențial o mare parte din Eurasia. Schimbarea conducerii ruse, în cazul unei înfrângeri, ar putea introduce, de asemenea, un guvern rus pro-occidental în pragul Chinei, ceva ce Beijingul dorește să evite.

O înfrângere militară ucraineană ar avea, de asemenea, efecte negative asupra poziției Statelor Unite în afacerile globale, demonstrând că asistența militară occidentală nu a putut schimba valul unui conflict major.

În timp ce relațiile dintre SUA și China sunt din ce în ce mai tensionate, la Beijing se teme că sprijinul deschis pentru Rusia ar putea afecta relațiile Beijingului cu UE. UE este acum cea mai mare piață de export a Chinei, iar China încă speră să creeze o pană între UE și SUA și să împiedice dezvoltarea unei politici transatlantice comune față de China.
Ajutarea Rusiei este văzută ca o decizie strategică pentru China, ceea ce înseamnă că „neutralitatea sa pro-rusă” va continua să fie testată cu prudență la Beijing.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.