Acțiunile Chinei din relațiile cu Rusia și Ucraina: Scopurile ascunse din spatele ușilor închise

18 Mart. 2023, 07:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
18 Mart. 2023, 07:12 // Actual //  Lupu Eduard

De la începutul războiului, SUA au avertizat China să nu sprijine Rusia. În urma unor rapoarte conform cărora Rusia a cerut Chinei asistență militară în martie 2022, Washingtonul a avertizat că țările care oferă Rusiei sprijin „material, economic, financiar” se vor confrunta cu „consecințe”.

China a aderat în mare măsură la sancțiunile occidentale care restricționează afacerile cu Rusia. Cu toate acestea, a fost esențială pentru rezistența economică a Rusiei, iar relațiile Beijingului cu Moscova și Kiev ar putea influența viitorul, potrivit Scoop.

China și-a crescut substanțial importurile de cărbune, petrol și gaze naturale din Rusia în 2022, de exemplu, care, alături de importurile crescute ale Indiei, au ajutat Kremlinul să anuleze unele efecte ale scăderii vânzărilor de energie către Europa.

China și-a crescut, de asemenea, exporturile de tehnologie către Rusia pentru a fi utilizate de industria sa de apărare, după ce multor companii rusești li s-a refuzat accesul la tehnologie din Europa și SUA din cauza impunerii de sancțiuni. Potrivit think tank-ului Silverado Policy Accelerator, „Rusia continuă să aibă acces la tehnologii cruciale cu dublă utilizare, cum ar fi semiconductori, mulțumită în parte Chinei și Hong Kong”.

În plus, China a ajutat Rusia să submineze sancțiunile economice occidentale prin dezvoltarea sistemelor internaționale de plată în afara controlului occidental și a pledat pentru construirea unei „alianțe internaționale de afaceri” care să cuprindă companii non-occidentale.

Beijingul a fost, de asemenea, esențial în subminarea eforturilor occidentale de a prezenta Rusia ca un paria internațional. China s-a abținut în mod repetat de la voturile ONU de condamnare a invaziei ruse și a votat împotriva rezoluției din aprilie 2022 de suspendare a Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului. Beijingul pare să fi oscilat, de asemenea, între a numi situația din Ucraina drept conflict și a semnala încălcarea regulilor ONU privind frontierele.

De ce China nu ajută în mod deschis și militar Rusia?

Deși China a arătat că este dispusă să asiste Rusia, a avut grijă să evite percepția de sprijin deschis. China a invocat nevoia de a respecta și de a proteja „suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor țărilor”, fără a denunța Rusia sau a cere acesteia să pună capăt conflictului.

Deci, de ce este China atât de investită în sprijinirea Rusiei în timp ce refuză să facă acest lucru în mod deschis? Nu există nicio îndoială la Beijing că, cu cât Occidentul se concentrează mai mult și mai mult pe Ucraina, cu atât țările occidentale își pot permite să le acorde Taiwanului și regiunii Asia-Pacific mai puține resurse.

Cu toate acestea, există beneficii clare pentru China dacă conflictul se încheie mai devreme decât mai târziu și în condițiile rusești. China își dorește și un vecin stabil și prietenos. O înfrângere a Rusiei ar putea duce la prăbușirea țării, destabilizând potențial o mare parte din Eurasia. Schimbarea conducerii ruse, în cazul unei înfrângeri, ar putea introduce, de asemenea, un guvern rus pro-occidental în pragul Chinei, ceva ce Beijingul dorește să evite.

O înfrângere militară ucraineană ar avea, de asemenea, efecte negative asupra poziției Statelor Unite în afacerile globale, demonstrând că asistența militară occidentală nu a putut schimba valul unui conflict major.

În timp ce relațiile dintre SUA și China sunt din ce în ce mai tensionate, la Beijing se teme că sprijinul deschis pentru Rusia ar putea afecta relațiile Beijingului cu UE. UE este acum cea mai mare piață de export a Chinei, iar China încă speră să creeze o pană între UE și SUA și să împiedice dezvoltarea unei politici transatlantice comune față de China.
Ajutarea Rusiei este văzută ca o decizie strategică pentru China, ceea ce înseamnă că „neutralitatea sa pro-rusă” va continua să fie testată cu prudență la Beijing.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Mai 2024, 09:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
06 Mai 2024, 09:19 // Actual //  Lupu Eduard

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău