Mii de angajaţi ai Credit Suisse vor fi concediaţi după ce banca va fi preluată de UBS

Credit Suisse Group era în procesul de a concedia 9.000 de persoane încă dinainte de acordul prin care gigantul UBS va prelua banca pentru a o salva, iar valul de disponibilizări ar putea lua amploare, potrivit Bloomberg.

Sursele citate de publicaţia americană spun că dimensiunea valului de disponibilizări ar putea fi chiar un multiplu al numărului vehiculat anterior, ducând fenomentul la un alt nivel.

Preluarea Credit Suisse de către UBS îi aduce grupului elveţian mai mult personal decât are nevoie pentru diferite componente din activităţile băncii. Cei doi creditori aveau împreună 125.000 de angajaţi la finalul anului 2022, dintre care circa 30% sunt localizaţi în Elveţia.

Colm Kelleher, preşedintele UBS, a declarat că este prea devreme pentru a da o cifră exactă referitoare la concedieri, însă banca a dat de înţeles că acestea vor fi semnificative.

Duminică, UBS a declarat că vrea să reducă cheltuielile UBS cu mai mult de 8 miliarde de dolari până în 2027, ceea ce înseamnă mai mult de jumătate din cheltuielile Credit Suisse din 2022.

Acţiunile UBS scad cu 8,8% luni, la deschiderea burselor, după ce banca a încheiat un acord de salvare a Credit Suisse în valoare de 3,25 miliarde de dolari. Acţiunile Credit Suisse au scăzut cu 62% după ce tranzacţia, care a fost negociată în weekend, a evaluat acţiunile la un preţ mult sub preţul de închidere de vineri, scrie ZF.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concedieri #Credit Suisse #UBS #bănci #angajati #locuri de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Contrabandiștii moldoveni își freacă palmele în așteptarea unei noi oportunități: Uniunea Europeană se pregătește să majoreze semnificativ accizele la produsele din tutun și să extindă impozitarea și asupra țigărilor electronice și a produselor inovatoare cu nicotină, potrivit unui document intern al Comisiei Europene obținut de Politico, citat de European Pravda.

Potrivit proiectului de reformă a directivei europene privind accizele, se propune:

O creștere de 258% a taxelor pentru tutunul de rulat manual, folosit frecvent de fumători pentru țigări artizanale.
O majorare de 139% pentru acciza aplicată țigărilor convenționale.
Extinderea taxării și asupra țigărilor electronice (vape-uri) și a pliculețelor cu nicotină, produse din ce în ce mai populare în rândul tinerilor din UE.
Inițiativa vine ca răspuns la solicitările a 16 state membre, în frunte cu Țările de Jos, care au cerut Comisiei să armonizeze regimul fiscal pentru noile produse cu nicotină, invocând distorsiuni pe piața unică.

Documentul CE analizează trei scenarii de taxare, cel mai ambițios dintre ele urmând să genereze venituri suplimentare de 15,1 miliarde de euro anual la bugetele statelor membre.

Bruxelles-ul își fundamentează politica pe studii care arată că accizele mari la tutun au fost „cel mai eficient instrument” pentru reducerea consumului de nicotină în Europa. Totuși, diferențele mari de prețuri dintre statele UE și țările din vecinătate, cum este Republica Moldova, ar putea stimula contrabanda și piața neagră de produse din tutun.

Pe acest fond, traficul ilegal de țigări din afara granițelor UE, în special prin rute precum Moldova – România – Uniunea Europeană, riscă să se intensifice, oferind grupărilor de crimă organizată noi surse de venit.

Ultimele date ale arată că produsele provenite din Duty Free din Republica Moldova au deținut cea mai mare pondere pe piața neagră din România, cu peste 27%, urmate de cele din Republica Moldova, care au înregistrat o creștere semnificativă de 4,4 p.p., ajungând la 23,5%