Revista americană Forbes a inclus și 7 români pe lista europeană a tinerilor de succes

Revista americană Forbes a inclus și 7 români pe lista europeană a tinerilor de succes din anumite domenii, Forbes 30 Under 30 Europe 2023.

A opta ediție europeană a listei Forbes include 300 de tineri fondatori, lideri și antreprenori din 10 domenii precum divertisment, media & marketing, știință, retail/ecommerce, impact social, artă și cultură, tehnologie sau sport și jocuri. Startupcafe.ro a identificat 7 tineri români care au fost incluși în această listă.

Ruxandra Pui – Tehnologie

Ruxandra Pui a studiat la University of Wolverhampton și la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. De-a lungul timpului, ea a avut mai multe joburi: a lucrat ca Account Manager la Gambit IT, a fost Communication Officer la Synergy, Web Developer Intern la Degustabox, Web Developer la Inova Consultancy, Project Manager & UX Designer la itGambit – Digital Studio și altele. În 2018, românca a fondat Digitail alături de doi antreprenori, Sebastian Gabor și Alexandru Tăbolcea, care între timp a ales să părăsească startup-ul. În ianuarie, Digitail, ce a lansat o aplicație de stocare de informații și programări la medicul veterinar, a obținut o finanțare de 11 milioane de dolari într-o rundă de investiții serie A condusă de Atomico. Digitail lucrează cu peste 750 de clinici din întreaga lume.

Andrei Popoviciu – Media & Marketing

Este un jurnalist independent, producător audio și fotograf. Reportajele lui Andrei au fost publicate, printre altele, în The Guardian, Al Jazeera English și VICE World News. Jurnalistul a produs povești audio pentru podcasturile Are We Europe, The Europeans și Kerning Cultures. În perioada 2017 – 2018, el a fost asistent de cercetare și audio-vizual la King’s College London, unde a și studiat. Potrivit Forbes, jurnalistul se află în prezent în Dakar, Senegal, unde investighează încălcarea drepturilor omului, a muncii și a confidențialității datelor.

Cristiana Banila – Știință și Sănătate

Cristiana Banila este co-fondatoarea startup-ului Mitra Bio, care a luat naștere în 2020 și care dezvoltă o platformă pentru longevitatea pielii. Românca a absolvit Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați în 2013. A mers apoi la Universitatea din Oxford, pe care a absolvit-o în 2017, iar în perioada 2020 – 2021 a studiat la Cambridge Judge Business School. Tot în 2021 a obținut titlul de doctor în filosofie la Queen Mary University of London.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

David Gorgan – Știință și Sănătate

David Gorgan, de origine română, a fondat în 2018 Nostos Genomics, cu sediul la Berlin. Startup-ul a dezvoltat un software care ajută laboratoarele și spitalele să interpreteze rapid rezultatele testelor genetice. El a absolvit Wroclaw University of Economics and Business și University of St. Gallen. În perioada 2013 – 2014 a lucrat ca medic, apoi, printre altele, a fost consultant la A.T. Kearney, Business Development la Merantix și a lucrat la Centre for Digital Health Interventions.

Adelina Cornelia Zotta – Retail & Ecommerce

Adelina Cornelia Zotta a fondat în 2020, împreună cu Connor Westby, startup-ul NutriPaw, care vinde suplimente naturale pentru animale. Produsele, susțin cei doi fondatori, au rolul de a combate stresul și anxietate și de a contribui la o digestie mai bună. Românca are o diplomă de licență la Loughborough University și un master la University of Warwick – WMG. În 2021, ea a absolvit și Quantic School of Business and Technology.

Andrei Chirtoaca – Producție și industrie

Andrei Chirtoaca a fondat în 2022, împreună cu Sara Lopez, Yuman. Yuman dezvoltă roboți care automatizează transportul echipamentelor mici de care au nevoie asistentele medicale atunci când îngrijesc pacienții. El a absolvit Technical University of Denmark, unde a fost și asistent universitar pentru câteva luni.

Cristian Dan – Finanțe

Cristian Dan a co-fondat la Londra, în 2019, Yayzy, un fintech eco ce a strâns investiții în valoare totală de 1,5 milioane EUR, conform datelor de pe CrunchBase. El a absolvit Colegiul Național „Ioan Slavici” din Satu Mare, apoi și-a finalizat studiile de licență și master la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În 2015 a înființat startup-ul City365, apoi a lucrat ca Software Engineer la iQuest Group și, printre altele, a fost Senior Software Engineer Zebra Fuel și CTO la Stint.

#30 Under 30 #forbes #Europa #tineri #succes

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.