Gazprom, cu mâna pe robinet! Risc de catastrofă umanitară în Transnistria, iar Moldova în beznă

Există riscuri semnificative în domeniul energetic. SAP „Gazprom” nu a rezervat suficientă capacitate nici pentru luna aprilie 2023 la punctele de interconectare fiind rezervată doar 5,7 mil. m3/zi (capacitate zilnică) sau 171 mil. m3/lună pentru Republica Moldova, ambele maluri ale Nistrului, care reprezintă doar 69,5% din volumul de gaze naturale coordonat de SA „Moldovagaz” și SAP „Gazprom” pentru luna aprilie conform Contractului de furnizare a gazelor naturale (80 mil. m3 — malul drept Si 166 mil. m3 — malul sting), se arată în decizia Comisiei situații excepționale.

Astfel livrările de gaze naturale în luna aprilie de la SAP „Gazprom” către Republica Moldova ar putea fi reduse cu 30,5%. Întreg volumul de gaze naturale de 5,7 mil. m3/zi rezervat pentru luna aprilie pentru Republica Moldova de SAP „Gazprom” este planificat a fi alocat de care SA „Moldovagaz” pentru acoperirea consumului malului stâng și pentru producerea energiei electrice de care centrala de la Cuciurgan pentru malul drept.

Totodată, deși există în prezent un contract de furnizare a gazelor naturale pe un termen de cinci ani între SA „Moldovagaz” și SAP „Gazprom”, persistă riscul privind rezilierea unilaterala a contractului din cauza neexecutării auditului datoriilor financiare.

În acest context, există riscul iminent ca livrările de gaze naturale de la SAP „Gazprom” către Republica Moldova să fie reduse de la 30% la chiar 100% pentru această luna. În cazul sistării 100% a livrărilor de gaze naturale de la SAP „Gazprom” către Republica Moldova, respectiv rezilierea contractului existent între SA „Moldovagaz” și SAP „Gazprom”, necesarul de gaze naturale pentru malul drept va putea fi acoperit de către SA „Energocom”, însă, in cazul malului sting ar putea conduce la o criza umanitară în regiunea transnistreana precum și la imposibilitatea livrării energiei electrice malului drept de către Cuciurgan.

Reieșind din situația de război din Ucraina exist în continuare și riscul afectării infrastructurii de transport a gazelor naturale din Ucraina fapt ce ar împiedica livrările de gaze naturale care Republica Moldova. La fel, afectarea anumitor segmente a infrastructurii de transport a energiei electrice din Ucraina, ar putea crea probleme/riscuri considerabile în asigurarea continua a aprovizionării cu energie electrică a Republicii Moldova.

Se atestă în continuare o dependență, ridicată de contractul pe termen scurt pentru achizițiile de energie electrică încheiat cu centrala de la Cuciurgan ce produce de energie electrică doar în baza gazelor naturale livrate de SAP „Gazprom”. MGRES are un rol important în asigurarea stabilității funcționarii sistemului electroenergetic al Republicii Moldova, mai ales când au loc bombardamente asupra infrastructurii energetice din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contract #livrare #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să importe mai mult decât reușește să exporte, iar dezechilibrul comercial a ajuns la 4,42 miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2026. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, țara a importat mărfuri de aproape trei ori mai mult decât a vândut peste hotare, în timp ce deficitul balanței comerciale s-a majorat cu peste 250 de milioane de euro comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În perioada ianuarie–august 2026, exporturile Republicii Moldova au însumat 2,24 miliarde de euro, în creștere cu 9,3%, în timp ce importurile au ajuns la 6,66 miliarde de euro, cu 7,1% mai mari decât în perioada similară din 2025.

Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de euro cheltuiți pentru mărfurile aduse din străinătate, economia moldovenească a reușit să obțină din exporturi doar 33,6 euro. Restul de 66,4 euro reprezintă diferența dintre valoarea importurilor și cea a exporturilor.

Situația s-a deteriorat în luna august, când exporturile au coborât la 268,5 milioane de euro, în scădere cu 16,2% față de iulie și cu 6,1% comparativ cu august 2025. În schimb, importurile au constituit 817,5 milioane de euro, cu 7% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut.

Astfel, numai în august, deficitul comercial a fost de 549 de milioane de euro, cu aproape 15% mai mare decât în august 2025.

O presiune asupra balanței comerciale vine din sectorul energetic. Petrolul și produsele petroliere reprezintă 10,2% din totalul importurilor, gazele și produsele industriale obținute din gaz dețin 9,5%, iar energia electrică încă 4,1%. Împreună, aceste trei categorii însumează 23,8% din importuri, echivalentul a aproximativ 1,59 miliarde de euro.

Mai mult, comparativ cu primele opt luni ale anului trecut, importurile de petrol și produse petroliere au crescut cu 26,8%, cele de gaze cu 10,4%, iar importurile de energie electrică au avansat cu 7,1%.

Datele BNS arată și o dependență comercială de câteva piețe. România rămâne principalul partener al Republicii Moldova, fiind destinația a 29,9% din exporturile moldovenești și sursa a 22,9% din importuri. Pe locul al doilea în structura importurilor se află China, cu o pondere de 14,5%, urmată de Ucraina, cu 9,4%.

În același timp, Uniunea Europeană absoarbe două treimi din exporturile Republicii Moldova, respectiv 66,6%, și furnizează 53,6% din mărfurile importate. Comerțul cu statele UE a generat în primele opt luni un deficit de peste 2,07 miliarde de euro.

În structura exporturilor, cele mai importante categorii de mărfuri au fost semințele și fructele oleaginoase, cu o pondere de 15,6%, mașinile și aparatele electrice, cu 13,8%, cerealele și preparatele pe bază de cereale, cu 12,1%, și legumele și fructele, cu 10,8%.

Agricultura a contribuit la creșterea exporturilor. Livrările externe de cereale și preparate pe bază de cereale au crescut cu 48,8%, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 21,4%, iar exporturile de legume și fructe au avansat cu 15,9%.

În schimb, exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,7%, cele de mașini și aparate electrice cu 6%, iar exporturile de energie electrică s-au redus cu 33,3%.

Totodată, o cincime din exporturile raportate de Republica Moldova nu reprezintă mărfuri autohtone, ci reexporturi. Din cele 2,24 miliarde de euro exportate, mărfurile produse în țară au reprezentat 1,79 miliarde de euro, iar reexporturile au însumat 444,1 milioane de euro.