UBS l-a reangajat pe Sergio Ermotti în funcţia de director general pentru a controla preluarea Credit Suisse

UBS Group AG l-a reangajat pe Sergio Ermotti în funcţia de director general, pentru a conduce masiva preluare a rivalei Credit Suisse, o decizie surprinzătoare, prin care grupul elveţian vrea să profite de experienţa sa în reconstruirea băncii, după criza financiară globală din 2008, transmite Reuters.

Dificultăţile cu care se va confrunta Ermotti vizează concedierea a mii de angajaţi, reducerea mărimii diviziei de investiţii bancare a Credit Suisse şi reasigurarea bogaţilor lumii că UBS rămâne cel mai bun loc pentru a-şi depune banii.

Actualul director general, Ralph Hamers, a reprezentat absenţa notabilă în 19 martie, când UBS a anunţat că va plăti trei miliarde de franci elveţieni (3,23 miliarde de dolari) pentru Credit Suisse, tranzacţia urmând să se încheie până la finalul lui 2023. De la Trezoreria americană şi până la Banca Centrală Europeană, această preluare a fost salutată imediat de cei care se temeau de noi turbulenţe pe pieţele financiare, deja îngrijorate de recenta prăbuşire a Silicon Valley Bank şi a mai multor bănci regionale din SUA. Este prima salvare a unei bănci globale de la criza financiară din 2008.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În 20 martie, Hamers avea ochii împăienjeniţi când a descris finalul Credit Suisse ca „o zi tristă” pe care nu a dorit-o nimeni.

Ermotti, actualul preşedinte al Swiss Re, va preluaa conducerea UBS în 5 aprilie. El a condus grupul elveţian din 2011 şi până în 2020.

Hamers, care i-a succedat lui Ermotti în noiembrie 2020, „a acceptat să demisioneze pentru a servi interesele noii combinaţii, a sectorul financiar elveţian şi a ţării. Board-ul a luat decizia în contextul noilor dificultăţi şi priorităţi cu care se confruntă UBS după anunţarea achiziţiei Credit Suisse”, se arată într-un comunicat al UBS.

Hamers, care a lucrat aproape 30 de ani la ING, nu are o experienţă vastă pe segmentul achiziţiilor şi fuziunilor (M&A), în condiţiile în care noua entitate va avea active de 1.600 miliarde de dolari, peste 120.000 de angajaţi şi un bilanţ complex.

Ermotti a declarat că aşteaptă cu nerăbdare să integreze UBS şi Credit Suisse.

„Actuala misiune este urgentă şi dificilă. Pentru a o realiza într-un mod sustenabil şi de succes, şi în interesul tuturor părţilor implicate, trebuie să evaluăm într-un mod sistematic şi prudent toate opţiunile”, a afirmat Ermotti.

#Sergio Ermotti #Credit Suisse #UBS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un investitor care ajunge să dețină peste 33% din acțiunile cu drept de vot ale unei societăți tranzacționate pe o piață reglementată ar putea fi obligat să facă o ofertă pentru cumpărarea acțiunilor celorlalți acționari. Pragul este mai mic decât cel prevăzut în prezent de legislație, de peste 50%. Prevederea se regăsește în proiectul de modificare a Legii privind piața de capital, elaborat în contextul alinierii legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. Documentul este supus consultărilor publice.

Dacă investitorul nu își îndeplinește obligația, drepturile de vot aferente acțiunilor care depășesc pragul de 33% sunt suspendate, iar acesta și persoanele cu care acționează concertat nu mai pot cumpăra alte acțiuni ale aceleiași companii.

Oferta trebuie lansată cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de trei luni de la momentul în care investitorul este înregistrat la Depozitarul central cu o participație de peste 33%. Aceasta se adresează tuturor deținătorilor de valori mobiliare și vizează toate deținerile acestora. Totuși, acționarii cărora li se face oferta nu sunt obligați să-și vândă acțiunile: ei pot accepta oferta sau pot păstra în continuare acțiunile și calitatea de acționari ai companiei.

Proiectul stabilește și reguli pentru prețul oferit acționarilor. Acesta trebuie să fie echitabil, iar la calcularea lui pot fi luate în considerare prețul mediu ponderat de tranzacționare din ultimele 12 luni, valoarea activului net pe acțiune și valoarea stabilită printr-o expertiză realizată de un evaluator independent.

Dacă pragul de 33% este depășit fără intenție, de exemplu în urma răscumpărării și anulării unor acțiuni, a unei fuziuni, divizări sau succesiuni, investitorul poate fie să facă oferta publică, fie să vândă suficiente acțiuni pentru a elimina participația dobândită suplimentar.

O excepție este prevăzută pentru investitorii care au ajuns la peste 33% în urma unei oferte publice benevole adresate tuturor acționarilor și pentru toate deținerile acestora. În acest caz, obligația de a lansa ulterior oferta obligatorie nu se aplică.

Un alt prag prevăzut în proiect este de 90%. Dacă, după oferta de preluare, ofertantul ajunge să dețină cel puțin 90% din valorile mobiliare vizate, acesta poate cere retragerea obligatorie a acționarilor rămași, la un preț echitabil. Dacă nu face această solicitare, acționarii rămași pot cere ofertantului să le cumpere acțiunile.

Achitarea acțiunilor în cadrul ofertei ar urma să se facă doar în bani, iar ofertantul trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru finanțarea ofertei.

Proiectul introduce și reguli pentru ofertele de preluare transfrontaliere, precum și pentru transmiterea anumitor informații prin Punctul unic de acces european (ESAP). Cheltuielile legate de pregătirea și desfășurarea ofertei, transferul banilor și procedurile de retragere sau achiziționare obligatorie ar urma să fie suportate de ofertant.

#companii listate #piața de capital #CNPF