Moscova alungată din Europa: O țară de 40 de ori mai mică și una din afara continentului i-au luat locul

Războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina acum mai mult de un an a bulversat piețele financiare, energetice și alimentare din Europa, iar Occidentul a instituit pachete de sancțiuni economice împotriva Moscovei.

Astfel, Rusia a fost alungată din Europa în privința livrărilor de petrol și gaze naturale furnizate pe bătrânul continent. Acum, locul său a fost luat de Norvegia, o țară de peste 40 de ori mai mică decât Rusia, care a devenit principalul furnizor de gaze și de Statele Unite, ce au livrat cele mai mari cantități de petrol.

În decembrie 2022, importurile de petrol din SUA au ajuns pe primul loc în Europa, cu 18% din total, potrivit datelor publicate de Eurostat, scrie CNN.

Rusia a fost până de curând principalul furnizor de țiței al blocului comunitar, reprezentând până la 31% din totalul importurilor până la sfârșitul lunii ianuarie 2022, potrivit Eurostat. SUA s-au situat atunci pe locul secund, cu o cotă de 13%.

Dar invazia Ucrainei de către Moscova în februarie anul trecut a dus la o tulburare a aprovizionării cu energie a Europei. Statele UE și-au redus importurile de energie ale Rusiei, iar blocul a impus sancțiuni asupra exporturilor de petrol și cărbune ale țării.

În decembrie, Uniunea Europeană a interzis importurile de țiței rusesc transportat pe mare și a introdus un plafon de preț care împiedică expeditorii, brokerii de asigurări și alte companii să-și furnizeze serviciile dacă petrolul era cumpărat cu peste 60 de dolari pe baril.

Când a izbucnit războiul, unele țări europene au început și ele să-și reducă importurile de gaz natural rusesc. Moscova, la rândul ei, a început să reducă fluxurile către continent. Gigantul energetic de stat Gazprom a redus pentru prima dată livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1, care a reprezentat aproximativ 35% din totalul importurilor de gaz rusesc ale Europei în 2021.

Cota Rusiei din importurile de gaze naturale din Europa a scăzut brusc, de la 31% în primul trimestru al anului 2022 la aproape 19% până la sfârșitul anului, arată datele Eurostat. Acest lucru a făcut din Statele Unite al doilea cel mai mare furnizor de gaze din bloc, cu o cotă de aproape 20%, după Norvegia, sursa principală, care reprezintă aproape 31% din importurile de gaze din UE.

Exporturile de țiței americane către Europa creșteau înainte de război, deși invazia Rusiei a crescut nevoia de a accelera livrările din surse alternative, a declarat Jay Maroo, analist senior la furnizorul de date Vortexa.
Importurile de țiței rusești în bloc au fost volatile între februarie și aprilie anul trecut, a spus Eurostat. Dar din septembrie 2022, acestea au scăzut treptat, până când au reprezentat doar 4% din totalul importurilor în decembrie.

Până la sfârșitul anului, „cei mai mari furnizori de țiței ai UE au fost Statele Unite -18%, Norvegia – 17% și Kazahstan, ceea ce demonstrează că UE a reușit să se adapteze peisajului în schimbare pe piața petrolului și să elimine practic dependența de petrolul rusesc”, a spus Eurostat.

Rusia a găsit noi cumpărători pentru petrolul său dornici să cumpere barili la o reducere mare – țițeiul Urals din Moscova se tranzacționează în prezent la 54 de dolari pe baril, comparativ cu 78 de dolari pe baril pentru țițeiul Brent, referința globală. India și China, în special, au intensificat importurile de petrol din Rusia de la invazia Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moscova #stat #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză