Moscova alungată din Europa: O țară de 40 de ori mai mică și una din afara continentului i-au luat locul

30 Mart. 2023, 07:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Mart. 2023, 07:45 // Actual //  bani.md

Războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina acum mai mult de un an a bulversat piețele financiare, energetice și alimentare din Europa, iar Occidentul a instituit pachete de sancțiuni economice împotriva Moscovei.

Astfel, Rusia a fost alungată din Europa în privința livrărilor de petrol și gaze naturale furnizate pe bătrânul continent. Acum, locul său a fost luat de Norvegia, o țară de peste 40 de ori mai mică decât Rusia, care a devenit principalul furnizor de gaze și de Statele Unite, ce au livrat cele mai mari cantități de petrol.

În decembrie 2022, importurile de petrol din SUA au ajuns pe primul loc în Europa, cu 18% din total, potrivit datelor publicate de Eurostat, scrie CNN.

Rusia a fost până de curând principalul furnizor de țiței al blocului comunitar, reprezentând până la 31% din totalul importurilor până la sfârșitul lunii ianuarie 2022, potrivit Eurostat. SUA s-au situat atunci pe locul secund, cu o cotă de 13%.

Dar invazia Ucrainei de către Moscova în februarie anul trecut a dus la o tulburare a aprovizionării cu energie a Europei. Statele UE și-au redus importurile de energie ale Rusiei, iar blocul a impus sancțiuni asupra exporturilor de petrol și cărbune ale țării.

În decembrie, Uniunea Europeană a interzis importurile de țiței rusesc transportat pe mare și a introdus un plafon de preț care împiedică expeditorii, brokerii de asigurări și alte companii să-și furnizeze serviciile dacă petrolul era cumpărat cu peste 60 de dolari pe baril.

Când a izbucnit războiul, unele țări europene au început și ele să-și reducă importurile de gaz natural rusesc. Moscova, la rândul ei, a început să reducă fluxurile către continent. Gigantul energetic de stat Gazprom a redus pentru prima dată livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1, care a reprezentat aproximativ 35% din totalul importurilor de gaz rusesc ale Europei în 2021.

Cota Rusiei din importurile de gaze naturale din Europa a scăzut brusc, de la 31% în primul trimestru al anului 2022 la aproape 19% până la sfârșitul anului, arată datele Eurostat. Acest lucru a făcut din Statele Unite al doilea cel mai mare furnizor de gaze din bloc, cu o cotă de aproape 20%, după Norvegia, sursa principală, care reprezintă aproape 31% din importurile de gaze din UE.

Exporturile de țiței americane către Europa creșteau înainte de război, deși invazia Rusiei a crescut nevoia de a accelera livrările din surse alternative, a declarat Jay Maroo, analist senior la furnizorul de date Vortexa.
Importurile de țiței rusești în bloc au fost volatile între februarie și aprilie anul trecut, a spus Eurostat. Dar din septembrie 2022, acestea au scăzut treptat, până când au reprezentat doar 4% din totalul importurilor în decembrie.

Până la sfârșitul anului, „cei mai mari furnizori de țiței ai UE au fost Statele Unite -18%, Norvegia – 17% și Kazahstan, ceea ce demonstrează că UE a reușit să se adapteze peisajului în schimbare pe piața petrolului și să elimine practic dependența de petrolul rusesc”, a spus Eurostat.

Rusia a găsit noi cumpărători pentru petrolul său dornici să cumpere barili la o reducere mare – țițeiul Urals din Moscova se tranzacționează în prezent la 54 de dolari pe baril, comparativ cu 78 de dolari pe baril pentru țițeiul Brent, referința globală. India și China, în special, au intensificat importurile de petrol din Rusia de la invazia Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.