Moscova alungată din Europa: O țară de 40 de ori mai mică și una din afara continentului i-au luat locul

Războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina acum mai mult de un an a bulversat piețele financiare, energetice și alimentare din Europa, iar Occidentul a instituit pachete de sancțiuni economice împotriva Moscovei.

Astfel, Rusia a fost alungată din Europa în privința livrărilor de petrol și gaze naturale furnizate pe bătrânul continent. Acum, locul său a fost luat de Norvegia, o țară de peste 40 de ori mai mică decât Rusia, care a devenit principalul furnizor de gaze și de Statele Unite, ce au livrat cele mai mari cantități de petrol.

În decembrie 2022, importurile de petrol din SUA au ajuns pe primul loc în Europa, cu 18% din total, potrivit datelor publicate de Eurostat, scrie CNN.

Rusia a fost până de curând principalul furnizor de țiței al blocului comunitar, reprezentând până la 31% din totalul importurilor până la sfârșitul lunii ianuarie 2022, potrivit Eurostat. SUA s-au situat atunci pe locul secund, cu o cotă de 13%.

Dar invazia Ucrainei de către Moscova în februarie anul trecut a dus la o tulburare a aprovizionării cu energie a Europei. Statele UE și-au redus importurile de energie ale Rusiei, iar blocul a impus sancțiuni asupra exporturilor de petrol și cărbune ale țării.

În decembrie, Uniunea Europeană a interzis importurile de țiței rusesc transportat pe mare și a introdus un plafon de preț care împiedică expeditorii, brokerii de asigurări și alte companii să-și furnizeze serviciile dacă petrolul era cumpărat cu peste 60 de dolari pe baril.

Când a izbucnit războiul, unele țări europene au început și ele să-și reducă importurile de gaz natural rusesc. Moscova, la rândul ei, a început să reducă fluxurile către continent. Gigantul energetic de stat Gazprom a redus pentru prima dată livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1, care a reprezentat aproximativ 35% din totalul importurilor de gaz rusesc ale Europei în 2021.

Cota Rusiei din importurile de gaze naturale din Europa a scăzut brusc, de la 31% în primul trimestru al anului 2022 la aproape 19% până la sfârșitul anului, arată datele Eurostat. Acest lucru a făcut din Statele Unite al doilea cel mai mare furnizor de gaze din bloc, cu o cotă de aproape 20%, după Norvegia, sursa principală, care reprezintă aproape 31% din importurile de gaze din UE.

Exporturile de țiței americane către Europa creșteau înainte de război, deși invazia Rusiei a crescut nevoia de a accelera livrările din surse alternative, a declarat Jay Maroo, analist senior la furnizorul de date Vortexa.
Importurile de țiței rusești în bloc au fost volatile între februarie și aprilie anul trecut, a spus Eurostat. Dar din septembrie 2022, acestea au scăzut treptat, până când au reprezentat doar 4% din totalul importurilor în decembrie.

Până la sfârșitul anului, „cei mai mari furnizori de țiței ai UE au fost Statele Unite -18%, Norvegia – 17% și Kazahstan, ceea ce demonstrează că UE a reușit să se adapteze peisajului în schimbare pe piața petrolului și să elimine practic dependența de petrolul rusesc”, a spus Eurostat.

Rusia a găsit noi cumpărători pentru petrolul său dornici să cumpere barili la o reducere mare – țițeiul Urals din Moscova se tranzacționează în prezent la 54 de dolari pe baril, comparativ cu 78 de dolari pe baril pentru țițeiul Brent, referința globală. India și China, în special, au intensificat importurile de petrol din Rusia de la invazia Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moscova #stat #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.