Sondajul care contrazice Kremlinul. Câți cetățeni din Republica Moldova vor ca româna să fie limba oficială a țării

Peste jumătate din cetățenii Republicii Moldova susțin introducerea sintagmei ”limba română” în legislația țării, potrivit unui sondaj recent, realizat de compania iDATA.

Potrivit sondajului, 52,8% s-au declarat în favoarea acestei legi, 38,6% – ”împotrivă”, iar 8,6% nu au răspuns.

Regiunile care susțin cel mai mult adoptarea limbii române ca limbă oficială sunt Buiucani, Călărași, Hîncești, Cimișlia, Orhei, Căușeni, Fălești, Ungheni, potrivit TVR Moldova.

La polul opus, împotriva limbii române s-au declarat mulți locuitori din regiunile Comrat, Cahul, Bălți, Rîșcani-Nord și Edineț, dar și Rîșcani-Chișinău.

Sondajul a fost realizat în perioada 15-26 martie 2023, pe un eșantion de 1.065 respondenți – dintre care 93.7% au fost contactați telefonic (metoda CATI), iar 6.7% au completat chestionarul on-line (metoda CAWI) – și are o marjă de eroare de ±3%.
Legea, votată de Parlamentul Republicii Moldova pe 16 martie și promulgată de președinta Maia Sandu pe 22 martie, a înfuriat autoritățile de la Moscova.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că ”limba română ar trebui să se numească limba moldovenească, nu viceversa”. În replică, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a transmis că ”limba moldovenească este o construcție artificială creată de Uniunea Sovietică”, iar guvernul de la Chișinău a răspuns că ”nu acceptă lecții de istorie de la Moscova”.

Pe 28 martie, deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) de la Chișinău au atacat la Curtea Constituțională legea, cerând organizarea unui referendum.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#limba oficiala #sondaj #Kremlin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.