Transparența autorităților devine din ce în ce mai secretizată! Aeroportul Chișinău, sub șapte lacăte

Transparența autorităților, după intrarea în gestiunea Aeroportului Chișinău, devine din ce în ce mai secretizată. În repetate rânduri am încercat să aflu dacă a fost făcut un audit al activelor statului și dacă va fi anulată scandaloasa taxă de 9 euro pe care o achită pasagerii, însă fără răspuns. Doar anul trecut aeroportul a adunat 20,7 milioane din respectiva taxă. Aeroportul Internațional Chișinău, luat în concesiune de AviaInvest controlată de Șor, a revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022, după decizia executorie Curții de Apel Chișinău.

Această stare de fapt mă îndreptățește să acord o atenție deosebită alteia încă și mai incitantă. Succesiunea de personaje cheie de la conducerea instituțiilor statului, care declară că sunt transparente, însă lucrurile stau exact invers.

Am încercat să aflu mai multe informații de la ministra Economiei, Lilia Dabija cum stau lucrurile la Aeroportul Chișinău, ce active a preluat statul și dacă s-a făcut o inventariere. Discret, doamna ministră m-a redirecționat către Agenția Proprietății Publice (APP) care se ocupă cu gestiunea companiilor statului.

Surpriza este că APP a declarat că nu poate oferi detalii și că e nevoie de câteva zile până când instituția va elabora un comunicat de presă și va explica toate detaliile. Redacția BANI.MD a expediat și o solicitare de informație instituției acum o lună, însă până la ora publicării materialului nu a primit vreun răspuns.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani în anul 2013, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare. Statul a rămas pasiv mulți ani până a constat că de fapt compania concesionară nu a investit cele 250 de milioane de euro promise pentru modernizarea principalei porți aeriene a țării. Ba mai mult, politicienii de fiecare dată au acuzat că prin aeroport se aduc sume fabuloase de bani cu care ar fi finanțați protestatarii lui Partidului Șor.

Probabil că acest tur de orizont cu aeroportul poate fi și lărgit, și aprofundat. Pentru moment însă, nu asta este intenția mea. Ci cu totul alta. Aceea de a atrage, cât se poate de serios, atenția asupra pericolului la care este expusă Republica Moldova. Lipsa transparenței promovată de personaje care, deși au jurat pe Constituția acestui stat, îl subminează în fel și chip. Subordonându-l propriilor lor interese, dar, în același timp, intereselor altor persoane, interesate de oportunitățile multiple pe care le are Republica Moldova. Dacă tot se mizează pe transparență, dacă se poate, cât încă nu este prea târziu, să afle și moldovenii despre ce este vorba la Aeroportul Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concesiune #ministerul economiei #Aeroport #APP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.

#datoria externă #banca Mondială