Transparența autorităților devine din ce în ce mai secretizată! Aeroportul Chișinău, sub șapte lacăte

Transparența autorităților, după intrarea în gestiunea Aeroportului Chișinău, devine din ce în ce mai secretizată. În repetate rânduri am încercat să aflu dacă a fost făcut un audit al activelor statului și dacă va fi anulată scandaloasa taxă de 9 euro pe care o achită pasagerii, însă fără răspuns. Doar anul trecut aeroportul a adunat 20,7 milioane din respectiva taxă. Aeroportul Internațional Chișinău, luat în concesiune de AviaInvest controlată de Șor, a revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022, după decizia executorie Curții de Apel Chișinău.

Această stare de fapt mă îndreptățește să acord o atenție deosebită alteia încă și mai incitantă. Succesiunea de personaje cheie de la conducerea instituțiilor statului, care declară că sunt transparente, însă lucrurile stau exact invers.

Am încercat să aflu mai multe informații de la ministra Economiei, Lilia Dabija cum stau lucrurile la Aeroportul Chișinău, ce active a preluat statul și dacă s-a făcut o inventariere. Discret, doamna ministră m-a redirecționat către Agenția Proprietății Publice (APP) care se ocupă cu gestiunea companiilor statului.

Surpriza este că APP a declarat că nu poate oferi detalii și că e nevoie de câteva zile până când instituția va elabora un comunicat de presă și va explica toate detaliile. Redacția BANI.MD a expediat și o solicitare de informație instituției acum o lună, însă până la ora publicării materialului nu a primit vreun răspuns.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani în anul 2013, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare. Statul a rămas pasiv mulți ani până a constat că de fapt compania concesionară nu a investit cele 250 de milioane de euro promise pentru modernizarea principalei porți aeriene a țării. Ba mai mult, politicienii de fiecare dată au acuzat că prin aeroport se aduc sume fabuloase de bani cu care ar fi finanțați protestatarii lui Partidului Șor.

Probabil că acest tur de orizont cu aeroportul poate fi și lărgit, și aprofundat. Pentru moment însă, nu asta este intenția mea. Ci cu totul alta. Aceea de a atrage, cât se poate de serios, atenția asupra pericolului la care este expusă Republica Moldova. Lipsa transparenței promovată de personaje care, deși au jurat pe Constituția acestui stat, îl subminează în fel și chip. Subordonându-l propriilor lor interese, dar, în același timp, intereselor altor persoane, interesate de oportunitățile multiple pe care le are Republica Moldova. Dacă tot se mizează pe transparență, dacă se poate, cât încă nu este prea târziu, să afle și moldovenii despre ce este vorba la Aeroportul Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concesiune #ministerul economiei #Aeroport #APP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.