Prețul locuințelor a scăzut semnificativ, cel mai rapid ritm din 2009: Unde se întâmplă fenomenul

Odată cu războiul provocat de Vladimir Putin în Ucraina, piețele financiare, energetice și alimentare din toată lumea au fost bulversate.

Fără îndoială, criza a atins și sectorul imobiliarelor, unde prețul locuințelor a scăzut în multe țări, chiar și în România. Acum, se constată că în Marea Britanie prețul locuințelor a coborât în martie 2023 cu 3,1% față de anul precedent, iar ritmul de scădere este cel mai rapid din 2009 și până acum.

Aceste cifre au fost prezentate de Nationwide, care arată că prețul locuințelor din Marea Britanie a scăzut în prezent de șapte luni la rând și este cu 4,6% sub maximum înregistrat în luna august 2022, potrivit Bloomberg.

După cum s-a anunțat, prețul mediu al caselor din Marea Britanie (așa cum este evaluat de Nationwide) a atins vârful la aproximativ 275.000 de lire sterline în august. Acum este în jur de 257.000 de lire sterline.

De vină este, desigur, creșterea ratelor dobânzilor. La începutul anului 2022, se putea obține un credit ipotecar pe cinci ani cu rată fixă cu o rată a dobânzii mai mică de 2%. Acum se va plăti dublu.

Când ratele dobânzilor cresc, suma pe care cumpărătorul mediu o poate împrumuta scade. Dacă suma pe care cumpărătorul mediu o poate împrumuta scade, trebuie să scadă și prețul la care o casă medie se vinde. Relația este practic de natură mecanică.
Aceasta, la rândul său, înseamnă că prețurile ar trebui să scadă în continuare. Acum aproximativ trei luni, am riscat să presupunem că o scădere aproximativă de 30% în termeni reali (adică după inflație) era perfect fezabilă și acest lucru se va întâmpla în continuare.

După cum arată datele, prețul mediu ar putea scădea cu încă 40.000 de lire sterline doar în termeni nominali – încă 15% sau cam asa ceva – și s-ar putea întoarce la locul în care era la începutul pandemiei în 2020.

Nivelul general de expunere în economie este mult mai puțin riscant decât în 2008. În Anglia și Țara Galilor, conform recensământului din 2021, doar 29,7% dintre gospodării dețin locuința cu un credit ipotecar (comparativ cu 33,5% în 2011), în timp ce 32,8% dețin locuința complet (în creștere de la 30,8% în 2011). Ceilalți oameni stau cu chirie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ieftiniri #imobil #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.