Tsunami-ul economic n-are putere! PIB-ul Moldovei va înregistra o creștere de doar 2,5% în 2023

În anul 2023, PIB-ul Republicii Moldova este de așteptat să ajungă la 308,8 miliarde lei și să crească cu circa 2,5% față de anul precedent, arată prognoza Ministerului Economice și Digitalizării. Î

În 2024, creșterea economiei moldovenești este prognozată la 3,5%, în 2025 – 4%, în 2026 – 4,5% față de anul precedent.

În 2023, creșterea medie anuală a inflației va fi de 13,5%, în următorii doi ani – 5,5% și, respectiv, 5%. La sfârșitul anului, rata inflației în 2023-2026 va fi de 6%, 5,5% și, respectiv, 5%. Dinamica operațiunilor de comerț exterior este de așteptat să fie pozitivă: în 2023, exporturile vor crește cu 3,4%, la 4,48 miliarde dolari, iar importurile vor crește cu 6,5%, până la 9,8 miliarde dolari. În 2024, exporturile moldovenești vor crește cu 8,2% (creșterea importurilor va fi de 4,4%), în 2025 – cu 7,2% (import – cu 5,2%), în 2026 – cu 7,5% (import – cu 4,8%). Deficitul comerțului exterior va crește de la 5,33 miliarde dolari în 2023 la 5,71 miliarde dolari. Volumul investițiilor în active corporale pe termen lung, după o scădere semnificativă în 2022 (-11,6%), va crește cu 1,5% în acest an, iar în următorii 3 ani – cu 4,5%, 4,9% și, respectiv, 5,5%.

Volumul producției industriale în 2023 este prognozat la nivelul de 103,2 miliarde lei, cu 4,5% mai mult decât în anul precedent. În următorii 3 ani, creșterea anuală a sectorului industrial va fi de 4,5%-5%. În sectorul agrar volumul producției va crește cu 15% față de anul trecut, când s-a înregistrat o scădere de aproape 30%, iar în următorii trei ani, sectorul agricol va creaște, conform prognozelor, cu aproximativ 2% anual.

Nivelul salarial mediu în 2023 va fi de 11 850 lei (+13,9% în termeni nominali), în 2024 – 13 100 lei (+10,5%), în 2025 – 14 400 lei (+9,9%), în 2026 – 15 800 lei (+9,7%). În termeni reali, creșterea salariului mediu lunar în 2023 va fi de 0,4%, în 2024-2026 – de la 4,5% la 4,8%. Fondul de salarii va crește de la 88,7 miliarde lei în 2023 la 119,2 miliarde lei – în 2026.

Cursul mediu anual al leului față de dolarul american va fi de 18,99 lei, în 2024 – 19,16 lei per dolar, în 2025 – 19,4 lei per dolar, în 2026 – 19,62 lei per dolar. La sfârșitul anului 2023, cursul de schimb al leului față de dolar va fi de 19,18 lei per dolar, la sfârșitul anului 2024 – 19,26 lei, la sfârșitul anului 2025 – 19,5 lei, la sfârșitul anului 2026 – 19,69 lei per dolar.

În anul 2022 economia Republicii Moldova s-a contractat cu 5,9% față de anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică ungară MOL a anunţat că a contactat Guvernul de la Budapesta pentru a iniţia punerea în circulaţie a rezervelor strategice de ţiţei, în contextul incertitudinilor legate de reluarea livrărilor din Est.

„Dacă livrările din Est nu se vor relua în următoarele zile, va fi necesar ca, într-o primă fază, Ungaria să pună în circulaţie aproximativ 250.000 de tone de ţiţei din rezervele strategice”, se arată în comunicatul companiei.

Pentru a acoperi eventualul deficit, rafinăriile vor fi alimentate şi cu ţiţei transportat pe mare. Primele livrări ar urma să ajungă la începutul lunii martie în portul croat Omisalj, urmând ca petrolul să ajungă la rafinării în termen de cinci până la 12 zile.

Un purtător de cuvânt al Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană este în contact strâns cu Ungaria, Slovacia şi Croaţia, după ce, în 27 ianuarie, un atac rusesc asupra conductei Drujba din Ucraina a întrerupt livrările de petrol rusesc către Europa de Est.

Ungaria şi Slovacia depind în continuare de petrolul şi gazele ruseşti şi au respins iniţiativele UE de a elimina aceste importuri, în cadrul eforturilor Bruxelles-ului de a reduce veniturile din energie care finanţează războiul Rusiei în Ucraina.

Potrivit agenţiei EFE, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a cerut duminică autorităţilor croate, printr-o postare pe reţeaua X, să permită transportul de petrol rusesc către Ungaria şi Slovacia prin oleoductul Adria, de la terminalul maritim Omisalj, invocând blocarea transportului prin Drujba.

„Solicităm Croaţiei să permită transportul de petrol rusesc Ungariei şi Slovaciei prin oleoductul Adria, deoarece exceptarea noastră de la sancţiuni ne permite să importăm petrol rusesc pe mare dacă se întrerupe furnizarea prin oleoducte”, a argumentat oficialul ungar.

De cealaltă parte, ministrul croat al Economiei, Davor Filipović, a declarat luni că Zagreb este dispus să sprijine aprovizionarea Ungariei şi Slovaciei, însă fără a justifica importul de petrol rusesc.

„Suntem dispuşi să îi ajutăm să rezolve această gravă întrerupere, în conformitate cu legislaţia UE şi reglementările OFAC. Nimeni nu trebuie să rămână fără combustibili”, a afirmat acesta, adăugând că oleoductul Adria este pregătit, dar că nu există motive tehnice pentru ca un stat membru al UE să rămână dependent de petrolul rusesc.