Escroci care s-au dat drept Elon Musk au furat peste 2 milioane de dolari de la investitorii în criptomonede

18 Mai 2021, 13:37
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
18 Mai 2021, 13:37 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Mai multe persoane care s-au dat drept Elon Musk au furat în ultimele şase luni cel puţin 2 milioane de dolari de la investitori prin înşelătorii cu criptomonede, potrivit Comisiei Federale pentru Comerţ, scrie CNBC.

Furtul face parte dintr-o așa-numită înșelătorie de cadouri, prin care artiștii escroci se prezintă ca vedete sau figuri cunoscute din lumea criptografică. Promit să „multiplice” criptomonedele pe care o trimit investitorii, în schimb și le atribuiau.

Escrocheriile cu criptomonede au crescut începând din octombrie anul trecut, atingând în primul trimestru cel mai ridicat nivel consemnat vreodată, potrivit datelor publicate luni de FTC.

Perioada coincide cu creşterea puternică a preţului bitcoin şi al altor monede digitale populare. Pe 31 martie, bitcoin a fost cotată la peste 59.000 de dolari, un preţ cu 450% mai mare faţă de nivelul de 10.710 atins la închiderea tranzacţiilor din 30 septembrie.

Profesoara Julie Bushnell a declarat pentru The Independent că a fost victima „înșelătoriei oferite de Musk”. Bushnell a navigat către un site web care părea a fi un articol de la BBC News, care susținea că Tesla intenționează să cedeze jumătate din participația sa de 1,5 miliarde de dolari la bitcoin. Bushnell a trimis 12.720 de dolari în bitcoin, înainte de a-și da seama că și-a transferat direct cripto-ul în portofelul unui escroc.

De asemenea, au fost raportate și alte moduri de escrocherie.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.