Cât o costă pe Republica Moldova să-și țină gazul sub pământ! Ucraina are cel mai mic preț

Moldova se numără printre țările care folosesc posibilitatea de a stoca o cantitate de gaze naturale achiziționate în străinătate. Stocarea este necesară pentru a asigura securitatea aprovizionării țării cu resurse energetice, potrivit Moldovatransgaz.

Așa cum Republica Moldova nu dispune de depozite subterane proprii de gaze naturale, care să permită acumularea rezervelor determinate de legislație, este necesar să fie contractate depozitele subterane din străinătate. Pe baza prețului de depozitare, a locației regionale a depozitelor și a capacității acestora, cele mai convenabile depozite subterane pentru țara noastră se află în Bulgaria, Polonia, România, Slovacia și Ucraina.

Pe lângă prețul de achiziție, costul final al gazelor pentru Moldova include stocarea acestuia, injectarea în depozit și retragerea din acesta, transportul până la granița cu Moldova. Suma finală este decisivă în determinarea comerciantului (vânzător/intermediar) și a locului de depozitare a gazelor.

Pentru Moldova cea mai profitabilă este stocarea și transportul gazelor naturale în Ucraina. Prețul final pe țări este următorul:

Ucraina (503,62 – 531,9 lei lei/1000 m3/zi);
Bulgaria (1268,89 – 1782,11 lei/1000 m3/zi);
România (1472,25 – 1763,34 lei/1000 m3/zi);
Slovacia (1647,37 lei/1000 m3/zi);
Polonia (2458,64 lei lei/1000 m3/zi).

Prețurile sunt aproximative și pot varia ușor din cauza fluctuațiilor cursului de schimb valutar. Acestea includ taxa pe valoarea adăugată, coeficienții de depozitare, injectare și retragere a gazelor, servicii de transport depozit, încărcare în și din depozit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depozite #gaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.