VIDEO Cum le bagă pumnul în gură Putin recruților răzvrătiți: Informații neștiute dezvăluite din Rusia

Războiul declanșat de Putin în Ucraina a dus la un eșec al armatei roșii, iar experții internaționali susțin că peste 100.000 de soldați ai Moscovei au murit pe câmpul de luptă. După mobilizarea din septembrie 2022, acum în Rusia are loc încă una de la 1 aprilie, pentru a întări forțele militare ale Kremlinului, iar recruții care refuză să meargă pe frontul din Ucraina sunt condamnați la 3 ani de pușcărie.

Politica dictatorului este aplicată fără scrupule de autoritățile militare ruse, care intimidează tinerii recruți, care nu vor să meargă să lupte, potrivit Moscow Times.

După acțiunea de mobilizare a președintelui Vladimir Putin din toamna trecută, Iuri Degtyarev și Alexei Selivanov au fost printre primii recruți care au fost reținuți pentru că au refuzat serviciul în timpul mobilizării.

Acum presa rusă anunță joi, 6 aprilie 2023, că cei doi au fost condamnați la trei ani de închisoare, pentru că au refuzat să lupte în războiul din Ucraina.
Ads
Un videoclip cu arestarea lor demonstrativă în mijlocul unui grup, în fața colegilor lor, soldați la o bază militară din Belgorod a fost distribuit pe scară largă online, ca un exemplu și pentru alții.

Degtyarev și Selivanov au fost condamnați amândoi la trei ani de către Tribunalul militar al garnizoanei Kursk pe 22 decembrie 2022, fiind găsiți vinovați de refuzul de a respecta ordinele unui comandant de unitate de a le furniza tovarășilor lor armuri și arme personale.

Unul dintre soldați a contestat fără succes sentința sa, a scris Kommersant, deși nu a specificat care dintre cei doi a făcut acest lucru.

Degtyarev și Selivanov au pledat ambii vinovați de acuzații și și-au semnalat intenția că sunt pregătiți să revină la serviciul activ.

Instanțele militare din Rusia au emis condamnări în mai mult de jumătate din cele 708 dosare penale deschise împotriva recruților, potrivit site-ului de știri independent Mediazona.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Parlamentarii ruși au adoptat o legislație extinsă care introduce pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru astfel de acte, inclusiv dezertare și împotrivire, cu câteva zile înainte de anunțul lui Putin privind mobilizarea „parțială” din septembrie.

#razvratiti #recruti #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.