”Prietenia fără limite” dintre Rusia și China este o făcătură: Adevărul dezvăluit de ambasadorul Beijingului

Vizita recentă a președintelui Xi Jinping la Moscova și întâlnirea cu Vladimir Putin a părut să arate lumii prietenia ”fără limite” dintre cele două țări, dar realitatea este alta. Acest lucru a fost dezvăluit de ambasadorul Chinei în Uniunea Europeană, care a declarat că sintagma ”nu este altceva decât o retorică”.

Într-un interviu acordat publicației americane The New York Times, Fu Cong, ambasadorul Chinei în UE, a spus că criticii au interpretat greșit relația țării sale cu Rusia și a sugerat că relațiile lor ar putea să nu fie la fel de nelimitate, precum au declarat liderii celor două state.

Ambasadorul chinez, Fu Cong, a discutat cu sursa citată înainte ca președinții Emmanuel Macron al Franței și Ursula von der Leyen al Comisiei Europene să călătorească în China, miercuri, pentru o călătorie de trei zile.

Cu doar trei săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, președinții Vladimir Putin și Xi Jinping au semnat o declarație comună prin care declarau „fără limite” prietenia dintre țările lor. Dar Fu a spus că China nu este de partea Rusiei în război și că unii oameni „interpretează greșit în mod deliberat acest lucru”, deoarece există așa-numita prietenie sau relație „fără limită”. El a adăugat: ”„Fără limită” nu este altceva decât retorică”.

Ambasadorul Fu Cong a spus că China nu a oferit asistență militară Rusiei și nici nu și-a recunoscut eforturile de a anexa teritoriile ucrainene, inclusiv Crimeea și Donbasul. Beijingul nu a condamnat invazia, a spus el, pentru că a înțeles afirmațiile Rusiei cu privire la un război defensiv împotriva invadării NATO și pentru că guvernul său consideră că „cauzele fundamentale sunt mai complicate” decât spun liderii occidentali.

El a apărat faptul că președintele Xi nu l-a sunat încă pe președintele Volodimir Zelenski al Ucrainei.

Fu a insistat că lipsa unui apel nu are o importanță deosebită, că domnul Xi este foarte ocupat și că au existat contacte frecvente la nivel inferior între cele două țări. Analiștii occidentali au pus în contrast această lipsă de comunicare cu contactul apropiat dintre Xi și Putin, inclusiv cu o călătorie a lui Xi la Moscova, de luna trecută.

„Știu că oamenii sunt fixați pe apelul prezidențial”, a spus domnul Fu. „Faptul că președintele Xi nu vorbește cu Zelensky nu înseamnă că China este de partea Rusiei în problema ucraineană”.

China nu va oferi Rusiei arme pe care să le folosească în Ucraina acum sau în viitor, a spus ambasadorul. Fu a sugerat că China este deschisă la un acord cu Europa privind sancțiunile și investițiile.

Pentru mai multe știri urmă8rește-ne pe TELEGRAM!

Există obstacole dincolo de poziția Chinei față de Ucraina, inclusiv chestiunile legate de drepturile omului. Uniunea Europeana a impus sancțiuni oficialilor și entităților chineze în 2021 pentru tratamentul etnicilor uiguri din regiunea Xinjiang.

#prietenie #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom