Topul celor mai prost vândute automobile din Republica Moldova

În topul celor mai vândute automobile noi în Republica Moldova în primele trei luni ale anului este Dacia, arată datele obținute de autobog.md.

Numărul de mașini Dacia vândute a fost de 262 de unități. La o distanţă nu prea mare, pe locul doi, se află Toyota. Marca niponă a vândut în ianuarie de două ori mai puţin decât Dacia, însă în lunile următoare numărul a ajuns la 80 de maşini. Până acum a livrat clienţilor 212 de unități.

Top trei este completat de KIA, care deocamdată este singura marcă, alături de Dacia şi Toyota, care a reuşit să vândă peste 200 de maşini noi într-o perioadă de trei luni, 209 mai exact. Luna martie a fost pentru KIA cea mai de succes – 85 de autoturisme livrate.

Skoda a fost la un pas de a livra 200 de maşini. Cu 192 de unităţi vândute se clasează deocamdată pe locul patru.

La polul opus, cele mai prost vândute, poziţiile 5-15 sunt ocupate de mărci care au vândut nici mai mult de 100 şi nici mai puţin de 30 de maşini. Ordinea este următoarea: Suzuki – 90, Peugeot – 77, BMW – 68, Geely – 59, Mercedes-Benz – 54, Hyundai – 53, Renault – 44, Lexus – 37, Land Rover – 35, Ford – 33, Porsche – 32. Restul din clasament au deocamdată performanțe mai slabe, de sub 30 de realizări.

Tot acest clasament şi poziționările din el cu siguranţă se va schimba, dat fiind faptul că unele mărci îşi vor lua avântul în al doilea trimestru. Conform tendinţelor, anume în lunile aprilie-mai încep de obicei livrări mai voluminoase.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinzare #marci #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.