Creștere surpriză a exporturilor moldovenești în CSI! Ucraina le-a tras în sus

Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI, în ianuarie-februarie 2023, au avut o valoare de 170,5 milioane dolari SUA (cu 92,0 milioane dolari SUA sau de 2,2 ori mai mult, în raport cu perioada similară din anul 2022), care echivalează cu o cotă de 24,8% în total exporturi, în creștere cu 13,0 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-februarie 2022, arată datele Biroului Național de Statistică.

Această majorare a fost generată, în temei, de sporirea exporturilor de mărfuri în Ucraina (cu 94,2 milioane dolari SUA sau de 7,1 ori mai mult, față de ianuarie-februarie 2022), depășind, astfel, cu 2,0 milioane dolari SUA creșterea exporturilor pe total țările CSI.

Ponderea exporturilor în Ucraina constituie 16%, majorându-se cu 13,7 puncte procentuale față de ianuarie-februarie 2022.

În Belarus exporturile s-au majorat de două ori, Kazahstan (de 8,0 ori, datorită sporirii livrărilor de mere, struguri, medicamente, aparate pentru filtrarea sau purificarea lichidelor, gazelor și aerului, filtre de aer pentru motoare, tractoare agricole, Kârgâzstan (de 6,9 ori, datorită sporirii livrărilor de mere, struguri, lacuri și vopsele, medicamente.

Federația Rusă, care anterior avea o pondere semnificativă în totalul exporturilor moldovenești, în prezent volumul mărfurilor și produselor nu depășește 4%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CSI #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.