Ce spune Tofilat despre banii ceruți de Gazprom de la Moldovagaz? Moldova are dreptul să nu o achite

18 Mai 2021, 17:25
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
18 Mai 2021, 17:25 // Actual //  MD Bani

Fostul consilier prezidențial al Maiei Sandu, expertul economic, Sergiu Tofilat susține că rușii nu au nici un drept juridic să ceară de la SA „Moldovagaz” să achite datoria din anul 2018, în sumă de peste 370 de milioane de lei, pentru că este o datorie „geopolitică”, scrie Realitatea.md.

Potrivit lui Tofilat, Gazprom în fiecare an se adresează în „arbitrajul” comercial de la Moscova împotriva Moldovagaz cu scopul să-și închidă „repatrierea” pentru gazul livrat în regiunea transnistreană cu 3 ani anterior.

„Ca toată lumea să înțeleagă ce e repatrierea, legea obligă orice companie care a exportat bunuri, servicii să întoarcă banii în țară. Păi iată Gazprom se acoperă cu aceste hotărâri de arbitraj de ce a livrat gaz și nu a încasat banii. Și asta se întâmplă ani la rând. Dacă, contractul Gazprom-Moldovagaz prevedea arbitrajul la Stockholm, așa cum este la Naftogaz, Ucraina de exemplu, atunci arbitrii (judecătorii) adresau o întrebare simplă: de ce Gazprom continuă să livreze gaze ani la rând fără să primească plata, care-i interesul economic? Evident, Gazprom nu are răspuns, pentru că interesul e geopolitic – Kremlinul în așa fel finanțează regimul neconstituțional de la Tiraspol. Să-și asume această datorie, nu avem de gând s-o plătim”, a scris Tofilat.

Amintim că, Gazprom s-a adresat Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie, cerând de la „Moldovagaz” o datorie de 370,5 mln de dolari pentru gazele naturale livrate în 2018.

Precizăm că, în prezent datoria toată a regiunii transnistrene față de gazul rusesc folosit pe care o pune pe umerii Chișinăului se ridică la circa 7 miliarde de dolari, unde sunt incluse și penalitățile.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.