Bill Gates devine cu 2 miliarde de dolari mai bogat după ce acţiunile Microsoft au crescut

Un prim trimestru cu rezultate solide a dus la o creştere considerabilă a averii fondatorului gigantului tech Microsoft (simbol bursier MSFT), pe măsură ce investitorii continuă să susţină demersurile companiei în ceea ce priveşte inteligenţa artificială (AI).

Acţiunile MSFT au urcat cu 20 de dolari la 295,4 dolari pe unitate la scurt timp după raportare. Deţinerile lui Bill Gates, cofondator şi fost CEO, care rămâne şi acum acţionar semnificativ, s-au majorat astfel cu 2 mld. dolari.

Antreprenorul are o avere de 122 mld. dolari, a patra la nivel mondial, potrivit Bloomberg Billionaires Index. În timpul conferinţei de prezentare a rezultatelor din primele trei luni ale anului, Microsoft a dezvăluit venituri de 52,9 mld. dolari, plus 7% faţă de T1/2022, şi un profit operaţional de 22,4 mld. dolari, în urcare cu 10%, peste aşteptările analiştilor.
Dinamica a fost marcată de evoluţia unor divizii precum LinkedIn (unde veniturile au crescut cu 8%, Microsoft 365 Consumer (unde numărul de abonaţi a urcat la 65,4 milioane) şi servicii cloud, precum Azure (avans de 17% pe venituri). Pe lângă cifre, compania cu 2.200 de miliarde de dolari capitalizare a abordat inclusiv domeniul AI, termen folosit de aproape 50 de ori în timpul conferinţei, creionând astfel o parte din viitoarea strategie a Microsoft. Grupul a investit până acum 12 miliarde de dolari în OpenAI, dezvoltatorul celebrului ChatGPT, robot AI care generează texte cu limbaj acum. Cu 100 de milioane de utilizatori la început de an, ChatGPT a devenit aplicaţia de larg consum cu cea mai mare creştere din istorie. Anul acesta, acţiunile MSFT s-au apreciat cu 23%, faţă de plus 6% pe indicele S&P 500 şi 14% în cazul Nasdaq Composite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miliardar #Bill Gates #actiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat