Sfârşitul unei ere: Creatorul de modă american Tom Ford se retrage de la brandul pe care l-a cofondat

Creatorul de modă american Tom Ford se retrage de la brandul pe care l-a cofondat, în urma unei vânzări de 2,8 miliarde de dolari către grupul de cosmetice Estée Lauder.

Peter Hawkings, vechi asociat al său, îi va succeda în funcţia de director de creaţie, în timp ce Guillaume Jesel, de la Estée Lauder, va deveni director executiv şi preşedinte, preluând această funcţie de la Domenico De Sole, celălalt cofondator al lui Tom Ford.
Această remaniere are loc în urma acordului încheiat de Estée Lauder în noiembrie anul trecut de a cumpăra Tom Ford pentru 2,8 miliarde de dolari, inclusiv datoriile, prevalând asupra mai multor alţi concurenţi.
Pentru Estée Lauder, cu sediul la New York, achiziţia este cea mai mare dintr-o serie de tranzacţii care i-au extins piaţa internaţională în ultimii ani.

Tranzacţia a inclus linia de îmbrăcăminte a Tom Ford, un segment de lux în care grupul de cosmetice are puţină experienţă.

Ford, în vârstă de 61 de ani, fost director de creaţie al Gucci şi Yves Saint Laurent, şi-a lansat brandul în urmă cu 18 ani împreună cu De Sole, fostul director executiv al Gucci.
Compania are o linie puternică de frumuseţe de lux, o linie de modă de succes şi o afacere profitabilă cu ochelari prin acorduri de licenţă cu producătorul italian de ochelari Marcolin.

Săptămâna aceasta, Ford a făcut aluzie la propria sa retragere din modă printr-un scurt videoclip în care îşi prezintă arhivele postat pe conturile sale de socializare.

Legenda se referea la „ultima sa colecţie”. Ford s-a declarat mulţumit de noile parteneriate şi numiri, numindu-l pe Hawkings directorul de creaţie „perfect” pentru brand.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tom ford #designer #modă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.