Băncile europene sfidează furtuna bancară din SUA şi Elveţia cu rezultate solide pe primul trimestru

Cele mai mari bănci ale Europei afişează rezultate solide pe primul trimestru al acestui an după ce luna trecută perspectivele sectorului bancar păreau întunecate în urma săptămânilor de turbulenţe şi preluării de urgenţă a Credit Suisse de către UBS. Short-sellerii, cei care au pariat împotriva băncilor europene, se îndreaptă astfel către pierderi usturătoare.

Cele mai mari bănci ale Europei sunt într-o formă bună. Rezultatele pe primul trimestru al acestui an raportate de Barclays şi Deutsche Bank s-au situat peste aşteptările analiştilor. Deocamdată, problemele din SUA asociate cu majorările rapide de dobânzi dau puţine semne că ar traversa Atlanticul, notează The Wall Street Journal.

Europa nu are atât de multe fonduri de piaţă monetară care să concureze cu depozitele bancare, iar giganţii săi bancari strict reglementaţi nu au pierderi nerealizate însemnate în portofoliile de titluri. Barclays şi Deutsche Bank au sfidat un prim trimestru turbulent înregistrând o creştere solidă a profiturilor, potrivit CNN. Setul de rezultate robuste a venit şi pe fondul veniturilor câştigate de pe urma dobânzilor mai mari, au declarat cele două bănci.

Profitul Deutsche Bank a atins cel mai ridicat nivel dintr-un deceniu. Profitul net a urcat cu 8% până la 1,3 miliarde de euro. Profitul brut a crescut cu 12% la 1,9 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din 2013.

Grupul austriac Erste a încheiat la rândul său T1 cu rezultate solide. Profitul net atribuibil proprietarilor societăţii mamă a atins 593,6 milioane de euro, în creştere cu 32% faţă de rezultatul de 448,8 milioane de euro din T1/2022, în timp ce veniturile operaţionale s-au majorat cu 22,7% la 2,49 miliarde de euro.
Grupul bancar spaniol BBVA a raportat o creştere de 39% a profitului net pe primul trimestru, peste aşteptări, potrivit Reuters.
Şi marile bănci din Polonia au raportat rezultate ce au depăşit aşteptările.

Profitul net pe T1 al Bank Pekao a avansat cu 60% până la 1,45 miliarde de zloţi (320 milioane de euro) pe fondul unor venituri în creştere din dobânzi.

Tot din Polonia, Bank Millennium a revenit pe profit, depăşind aşteptările analiştilor.
În Ungaria, Sandor Csanyi, CEO-ul celei mai mari bănci a ţării, OTP, a declarat că banca va avea un an mai bun decât anul trecut.

Short-sellerii care au pariat împotriva băncilor europene sunt pe cale să piardă un miliard de dolari în aprilie după ce aşteptările privind câştiguri trimestriale solide au ajutat sectorul să se redreseze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #profit #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.