Băncile europene sfidează furtuna bancară din SUA şi Elveţia cu rezultate solide pe primul trimestru

Cele mai mari bănci ale Europei afişează rezultate solide pe primul trimestru al acestui an după ce luna trecută perspectivele sectorului bancar păreau întunecate în urma săptămânilor de turbulenţe şi preluării de urgenţă a Credit Suisse de către UBS. Short-sellerii, cei care au pariat împotriva băncilor europene, se îndreaptă astfel către pierderi usturătoare.

Cele mai mari bănci ale Europei sunt într-o formă bună. Rezultatele pe primul trimestru al acestui an raportate de Barclays şi Deutsche Bank s-au situat peste aşteptările analiştilor. Deocamdată, problemele din SUA asociate cu majorările rapide de dobânzi dau puţine semne că ar traversa Atlanticul, notează The Wall Street Journal.

Europa nu are atât de multe fonduri de piaţă monetară care să concureze cu depozitele bancare, iar giganţii săi bancari strict reglementaţi nu au pierderi nerealizate însemnate în portofoliile de titluri. Barclays şi Deutsche Bank au sfidat un prim trimestru turbulent înregistrând o creştere solidă a profiturilor, potrivit CNN. Setul de rezultate robuste a venit şi pe fondul veniturilor câştigate de pe urma dobânzilor mai mari, au declarat cele două bănci.

Profitul Deutsche Bank a atins cel mai ridicat nivel dintr-un deceniu. Profitul net a urcat cu 8% până la 1,3 miliarde de euro. Profitul brut a crescut cu 12% la 1,9 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din 2013.

Grupul austriac Erste a încheiat la rândul său T1 cu rezultate solide. Profitul net atribuibil proprietarilor societăţii mamă a atins 593,6 milioane de euro, în creştere cu 32% faţă de rezultatul de 448,8 milioane de euro din T1/2022, în timp ce veniturile operaţionale s-au majorat cu 22,7% la 2,49 miliarde de euro.
Grupul bancar spaniol BBVA a raportat o creştere de 39% a profitului net pe primul trimestru, peste aşteptări, potrivit Reuters.
Şi marile bănci din Polonia au raportat rezultate ce au depăşit aşteptările.

Profitul net pe T1 al Bank Pekao a avansat cu 60% până la 1,45 miliarde de zloţi (320 milioane de euro) pe fondul unor venituri în creştere din dobânzi.

Tot din Polonia, Bank Millennium a revenit pe profit, depăşind aşteptările analiştilor.
În Ungaria, Sandor Csanyi, CEO-ul celei mai mari bănci a ţării, OTP, a declarat că banca va avea un an mai bun decât anul trecut.

Short-sellerii care au pariat împotriva băncilor europene sunt pe cale să piardă un miliard de dolari în aprilie după ce aşteptările privind câştiguri trimestriale solide au ajutat sectorul să se redreseze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #profit #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat