O țară din deșert îi ia locul lui Putin: Afacere uriașă de 1 miliard de dolari cu un stat NATO puternic

După ce Putin a declanșat invazia din Ucraina în 24 februarie 2022, țările occidentale în frunte cu Statele Unite au impus mai multe pachete de sancțiuni contra Moscovei și au tăiat dependența UE de energia Rusiei.

Acum, o altă țară, Emiratele Arabe Unite, îi ia locul regimului de la Kremlin pe bătrânul continent, semnând un contract de 1 miliard de dolari cu Franța, de livrare de gaze naturale lichefiate.

Firma ADNOC Gas din Emiratele Arabe Unite a anunțat luni, 1 mai 2023, un acord de 1 miliard de dolari pentru a furniza gaze naturale lichefiate companiei franceze TotalEnergies, în timp ce Europa se străduiește să găsească alternative la sursele de energie rusești, potrivit BSS News.

Gazul natural lichefiat furnizat în cadrul acordului de furnizare de trei ani „va fi livrat pe diverse piețe de export din întreaga lume”, se arată într-un comunicat ADNOC Gas. Acordul este evaluat între 1 miliard și 1,2 miliarde de dolari, se arată în comunicat, fără a detalia cantitățile implicate.

ADNOC Gas, care a devenit operațională abia la începutul acestui an, este o subsidiară a gigantului energetic de stat Abu Dhabi National Oil Company (ADNOC). Emiratele Arabe Unite au devenit un partener cheie pentru țările occidentale, în timp ce acestea se străduiesc să obțină acorduri de energie la nivel mondial pentru a înlocui importurile din Rusia, lovită de sancțiuni după invazia Ucrainei de către Kremlin, de anul trecut.
În iulie, a fost semnat un acord între TotalEnergies și ADNOC „pentru cooperarea în domeniul aprovizionării cu energie” în timpul unei vizite a președintelui Emiratelor Arabe Unite, șeicul Mohamed bin Zayed Al-Nahyan, la Paris.

În septembrie 2022, Emiratele Arabe Unite au fost de acord să livreze Germaniei gaze naturale și motorină, ca parte a unui acord de „securitate energetică” pentru a înlocui livrările rusești.

În 2021, Emiratele Arabe Unite au produs 57 de miliarde de metri cubi (bcm) de gaze naturale, sau aproximativ 1,4% din producția globală, potrivit BP Statistical Review of World Energy.

În același an, țara a exportat 8,8 miliarde de metri cubi de GNL, 1,7% din exporturile mondiale de GNL, arată Statistical Review. Emiratele Arabe Unite caută să-și sporească capacitatea de producție de GNL la 15 milioane de tone anual în următorii câțiva ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Arabia #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.

#război SUA-Iran #cheltuieli